Retorica anti-imigraţie care a dominat mass-media britanică şi discursul politic în ultimele luni pare să fi făcut valuri în România, comentează publicaţia britanică Financial Times (FT).
În capitala Bucureşti, un mic grup de studenţi în primul an la Drept, care fumează în faţa clădirii Facultăţii de Drept din Bucureşti de pe bulevardul Mihail Kogălniceanu, jură că nu vor merge niciodată să lucreze în Marea Britanie.
"Nu după toate lucrurile neplăcute pe care mass-media şi politicienii din Marea Britanie le-au spus despre noi", explică Monica Andreea. "Aş vrea să rămân aici, dar dacă m-aş decide vreodată să plec, aş merge mai degrabă în Germania; economia lor este mai puternică şi nu sunt la fel de rasişti ca în Anglia", adaugă tânăra.
Părerile Monicăi Andreea nu sunt neobişnuite, comentează Financial Times. Acuzaţiile politicienilor britanici potrivit cărora românii plănuiesc să prade sistemul de protecţie socială după ce restricţiile existente pe piaţa muncii au fost ridicate, la 1 ianuarie acest an, au produs o iritare puternică.
Potrivit FT, a oferi o estimare despre câţi români şi bulgari se vor muta în Marea Britanie este practic imposibil. Cu toate acestea, estimarea vehiculată de liderul partidului xenofob UKIP, Nigel Farage, potrivit căreia peste un milion de persoane ar putea ajunge în Marea Britanie, este exagerată în opinia agenţiilor de recrutare a forţei de muncă, a sociologilor şi a oficialilor guvernamentali din România.
"Avertismentele privind un exod în masă de aici în Marea Britanie sunt mai mult decât exagerate; sunt pur şi simplu neadevărate. Nu am văzut şi nici nu ne aşteptăm la o mutare masivă în Marea Britanie a lucrătorilor români", susţine Robert Kicsi, manager la Grafton Recruitment România.
Astfel de opinii sunt susţinute de dovezi statistice, obţinute de către Financial Times, potrivit cărora emigraţia netă din România s-a stabilizat. Atunci când România a aderat la Uniunea Europeană în 2007, un număr record de 558.074 de români au părăsit ţara şi doar 100.268 s-au întors acasă. Din acel moment însă, fluxurile migratorii au scăzut. În 2012, numărul total al românilor care au emigrat a scăzut la 170.186 — cele mai scăzut nivel în aproape un deceniu—, în timp ce 167.266 de români au decis să revină în ţară.
Potrivit lui Andrei Tudorel, noul şef al Institutului Naţional de Statistică din România, "marele val" de emigrare din fosta ţară comunistă către statele mai bogate din UE a avut deja loc — însă în anul 2007. "Are loc o stabilizare a numărului de români care decid să trăiască în străinătate pentru mai mult de 12 luni. Drept consecinţă, azi avem (aproximativ) acelaşi număr de emigranţi şi imigranţi", explică el.
Mii de persoane au început deja să se întoarcă acasă din Italia şi Spania — unde aproape 2 milioane de români s-au mutat din 2007 — pe măsură ce visele lor despre o viaţă mai bună au fost afectate de o criză a datoriilor suverane care a dus la pierderi masive de locuri de muncă în sudul Europei.
Unii dintre aceştia fac o pauză acasă, cu speranţa de a merge în Germania — destinaţia preferată a românilor, potrivit unui recent sondaj de opinie independent, explică Cătălin Stoica, directorul Centrului de Sociologie Urbană şi Regională din Bucureşti.
Cu toate acestea, alţi români s-au întors pentru a profita de îmbunătăţirea condiţiilor economice din România. Economia românească s-a comportat, în medie, mai bine decât restul UE, iar perspectivele din această ţara balcanică par mai luminoase decât în altă parte, notează Financial Times.
De asemenea, în România este aşteptată o creştere a PIB-ului de 2,1% anul viitor şi de 2,4% în 2015, în condiţiile în care deficitul bugetar al ţării rămâne mai mic decât în majoritatea statelor UE, potrivit Comisiei Europene.
Economia bazată pe exporturi are o industrie de automobile robustă şi un sector agricol în revenire, care ar putea oferi mii de noi locuri de muncă necalificate, susţin oficialii guvernamentali locali.
Cu toate acestea, în condiţiile salariile din România sunt în medie de 500 de euro pe lună, analiştii şi oficialii guvernamentali sunt conştienţi de faptul că românii vor continua să se îndrepte spre Europa de Vest. Cu toate aceasta, emigraţia nu va avea loc în valuri mari, iar cei mai mulţi se vor îndrepta spre Germania, Italia şi Spania, potrivit unui studiu realizat de CURS.
De asemenea, mulţi vor accepta doar locuri de muncă temporare sau sezoniere în Europa de Vest, susţin directorii firmelor de recrutare şi experţii în imigrare.
Tratatul de aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE. Perioada de tranziţie generală de şapte ani a fost împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani).
Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013, Marea Britanie fiind una dintre ţările care au menţinut până la acea dată restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari.
