România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata sărăciei relative, cu un procent de 25,4%, au arătat oficialii Institutului Naţional de Statistică (INS), citând datele Eurostat pe anul 2013.
Potrivit documentului prezentat, faţă de anul precedent procentul privind sărăcia relativă (raportul procentual între numărul persoanelor sărace care au un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent şi total populaţiei) a crescut cu 3 puncte procentuale.
Pe locul al doilea se situează Spania cu 22,2%, pe al treilea - Bulgaria, cu 21,8%. Cel mai scăzut nivel al ratei sărăciei relative este în Cehia, acolo procentul fiind de 9,7%. De asemenea, un procent scăzut se înregistrează şi în Olanda, respectiv 11,6%, şi Danemarca - 11,9%.
Potrivit INS, în România sunt 8,5 milioane persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială.
"Rata sărăciei, ca atare, are în jur de 2,5 milioane persoane (în România n.r.). Dacă ne uităm câţi sunt cei care suferă şi de risc de sărăcie, dar şi de deprivare materială severă vedem că avem 2,2 milioane persoane care sunt mult mai sărace, dar sunt şi deprivate sever din punct de vedere material. Sunt în jur de 157.000 de persoane care suferă de deprivare materială severă şi trăiesc şi în gospodării cu intensitate redusă a muncii. Mai sunt 145.000 de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie şi trăiesc în gospodării cu intensitate redusă de muncă, dar există aproximativ jumătate de milion de persoane care suferă de sărăcie, deprivare materială severă, şi trăiesc în gospodării cu intensitate redusă a muncii", a declarat Silvia Pisică, director general în cadrul Institutului Naţional de Statistică.
Potrivit expertului INS, Ana Maria Ciuhu, la nivel european puţin peste 30% din veniturile populaţiei ar trebui redistribuite pentru ca toţi indivizii să aibă aceleaşi venituri
"La nivel european puţin peste 30% din veniturile populaţiei ar trebui redistribuite pentru ca toţi indivizii europeni să aibă aceleaşi venituri. Observăm că România în 2007 se afla pe ultimul loc cu un procent de aproximativ 38%, iar în 2013 situaţia s-a modificat. Ne aflăm după Portugalia, Grecia, Lituania şi Bulgaria, care e pe ultimul loc. Media europeană nu s-a modificat. În ceea ce priveşte raportul inegalităţii S80/S20 (de câte ori sunt mai mari veniturile persoanelor cele mai bogate faţă de veniturile persoanelor cele mai sărace în cadrul unei distribuţii după venit n.r.) în 2013 constatăm că România rămâne pe primul loc, cu o diferenţă de şase ori între cele două categorii de venituri. Înseamnă că la veniturile persoanelor mai bogate faţă de cele mai sărace ne aflăm într-o situaţie critică", a afirmat Ciuhu.
Conform datelor publicate de Eurostat, aproximativ 40,2% din populaţia României era expusă în 2014 riscului de sărăcie şi excludere socială, situaţie care a plasat-o pe primul loc în Uniunea Europeană, în condiţiile în care, la nivelul UE, 122 de milioane de persoane, sau 24,4% din populaţie, se aflau în această situaţie.
Dacă în UE o persoană din patru este expusă riscului de sărăcie şi excludere socială, în trei state membre mai mult de o treime din populaţie este expusă acestui risc: România (40,2%), Bulgaria (40,1%) şi Grecia (36%). La polul opus, cel mai mic risc se înregistrează în Cehia (14,8%), Suedia (16,9%), Olanda (17,1%), Finlanda (17,3%) şi Danemarca (17,8%).
Cu toate acestea, România se situează printre statele membre UE care, între 2008 şi 2014, au realizat cele mai mari progrese în privinţa reducerii riscului de sărăcie şi excludere socială, în condiţiile în care acest risc a scăzut cu patru puncte procentuale, o reducere mai mare la nivelul Uniunii, de 5,8 puncte procentuale, fiind înregistrată doar în Polonia.
La nivelul UE, procentajul populaţiei afectată de riscul de sărăcie şi excludere socială a crescut de la 23,8%, în 2008, până la 24,4%, în 2014. Reducerea acestui procentaj este unul dintre obiectivele principale ale strategiei Europa 2020.
„Raportul de analiză privind contractarea serviciilor sociale în context naţional şi european” realizat în cadrul unui proiect al Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) şi UNICEF România arată că aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi.
„66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Unul din opt copii din satele româneşti merge uneori sau întotdeauna la culcare flămând, în creştere cu 2% (în 2013) faţă de 2012. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% faţă de 2013”, se arată în raportul care citează „Bunăstarea copiilor din mediul rural” (2012 şi 2014) realizat de World Vision.
Datele Ministerului Fondurilor Europene semnalează că mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială (52,2% în 2012), cel mai ridicat nivel din UE27 cu excepţia Bulgariei. Riscul sărăciei şi excluziunii sociale este mai mare în gospodăriile cu mulţi copii (72,5% în cazul gospodăriilor cu 2 adulţi şi 3 sau mai mulţi copii) şi în cele monoparentale (60,7%).
Potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului Muncii, în prezent, unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, şi o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situaţie de cel puţin trei ani.
„O treime din populaţie este afectată de privare materială severă, în sensul că nu-şi poate permite să achiziţioneze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. Încă mai există în România copii care nu au mers niciodată la şcoală, iar procentul tinerilor fără o educaţie adecvată este ridicat. Multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu şanse mici de a căpăta acces corespunzător la piaţa muncii. Există inegalităţi în ceea ce priveşte acoperirea cu servicii medicale de bază. Există un număr semnificativ de comunităţi dezavantajate în care aceste probleme se cumulează, făcând aproape imposibilă întreruperea ciclului excluderii, fără ca membrii săi să fie sprijiniţi şi integraţi prin intervenţii din exterior”, se arată în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei (2014-2020), publicată pe site-ul Ministerului Muncii.
Datele Ministerului Muncii arată că în primul semestru din acest an numărul mediu lunar de familii beneficiare de venit minim garantat a crescut la 252.688 familii, în creştere cu 4,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
'Numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 241.004 în semestrul I 2014 la 252.688 în semestrul I 2015, cu 11.684 familii (4,8%). Suma plătită în semestrul I 2015, de 348.024.611 lei, a fost mai mare cu 15.012.339 lei (4,5%) decât în semestrul I 2014. Judeţele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 8.000) au fost Mureş, Olt, Argeş, Iaşi, Dâmboviţa, Bacău, Vaslui, Teleorman, Galaţi, Buzău şi Dolj', informează Ministerul.
Suma plătită din bugetul Ministerului pentru întreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contribuţii pentru asigurările de sănătate şi asigurarea obligatorie a locuinţelor) în semestrul I a fost de peste 369,7 milioane lei, mai mare cu 1.9 milioane lei (5,1%) faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
