România poate fi o destinaţie preferată de turiştii care caută experienţe autentice, respectiv cei din noile generaţii (generaţia Y), pentru care lipsa infrastructurii nu este un impediment, ci dimpotrivă o atracţie, potrivit Ernst & Young.
„Turiştii din generaţia milennialls (generaţia Y, reprezentându-i pe cei născuţi în perioada 1981 - 2000, n.r.) şi cei care au adoptat comportamentul acestora nu caută experienţele sau hotelurile preferate de părinţii lor, ci sunt foarte atenţi la costurile pe care şi le asumă. Totodată, sunt mult mai concentraţi pe experienţele trăite, fie că e vorba de o călătorie de agrement sau de business. România poate fi din această perspectivă o destinaţie atractivă pentru turiştii care caută experienţe autentice, în mijlocul unor comunităţi tradiţionale. Pentru aceşti turişti, lipsa infrastructurii nu mai este un impediment, ci, dimpotrivă, o atracţie, ei căutând destinaţii izolate de cotidianul aglomerărilor urbane”, a declarat, într-un comunicat, Elena Badea, director de marketing EY România.
În opinia sa, aceşti turişti însă sunt şi cei mai conectaţi la surse de informare digitale. De aceea, un aspect-cheie în valorificarea noii cereri care se conturează îl va reprezenta capacitatea furnizorilor de servicii turistice din România de a avea o prezenţă puternică online. „Astfel, o familie de localnici dintr-un sat de la munte care oferă vacanţe la ţară ce includ meniuri preparate în casă, plimbări cu căruţa şi dormit în fân ar fi util să ştie cum să-şi administreze şi aplicaţia online de rezervări, pagina de Facebook şi contul de PayPal”, a adăugat Badea.
Potrivit EY, „Mai puţin înseamnă mai mult” este abordarea cerută de generaţia Y şi în ceea ce priveşte industria ospitalităţii. Pe măsură ce turismul creşte în majoritatea pieţelor din întreaga lume, preferinţele de călătorie şi cererile de cazare din partea celor care preferă hotelurile evoluează. În 2015, generaţia „millennials” va continua să aibă o influenţă semnificativă asupra modului în care industria hotelieră îşi va dezvolta oferta şi asupra tipurilor de servicii pe care hotelierii le vor propune pentru clienţii lor.
Pentru a răspunde acestor cerinţe în schimbare, hotelierii caută să vină cu oferte alternative inovatoare care să le completeze pe cele tradiţionale. Astfel de oferte au apărut iniţial în Europa şi Asia, dar s-au extins şi în SUA şi pe alte pieţe.
Industria hotelieră la nivel global cunoaşte un val de dezvoltare, inovaţie şi creştere a cererii şi se plasează într-o poziţie excelentă pentru realizarea de noi câştiguri în cursul anului 2015, pe măsură ce infuziile proaspete de capital din noi zone geografice cresc numărul de jucători din această industrie şi creează un context favorabil pentru achiziţii, se arată în studiul EY, Global hospitality insights: Top thoughts for 2015.
Impactul industriei hoteliere asupra economiei mondiale este în creştere. La nivel global, industria de turism şi călătorii asigură astăzi 266 de milioane de locuri de muncă şi contribuie cu 9,5% la PIB-ul global.
În România, turismul a avut în 2013 o contribuţie totală de 33,1 miliarde lei (9,9 miliarde de dolari) la PIB-ul României, reprezentând 5,1% din PIB, potrivit raportului Consiliului Mondial al Turismului (WTTC). Consiliul estima o creştere de 5,4% a contribuţiei totale a turismului la PIB în 2014, urmată de o rată medie de creştere de 3,8% pe an până în 2024, la 50,8 miliarde lei.
„Cu o creştere estimată de 3,9% în 2015, industria de turism şi călătorii va deveni unul dintre motoarele importante de creştere de la nivel local, regional şi global. Însă, pe măsură ce turismul înregistrează creşteri în toate segmentele - recreere şi agrement, afaceri şi de grup - destinaţiile turistice vor fi nevoite să investească eficient şi să implementeze strategii care să le poată ajuta să se diferenţieze de ceilalţi”, consideră analiştii EY.
Atât turismul de afaceri cât şi cel de recreere şi agrement s-au îmbunătăţit constant în ultimii ani, revenindu-şi după încetinirea globală înregistrată imediat după colapsul financiar din anii 2008-2009. Infuzia de capital proaspăt transfrontalier şi inovaţia în zona proprietăţilor şi a conceptelor vor reprezenta factorii cheie de stimulare a creşterii în 2015.