Autostrada Transilvania va fi finalizată cel mai devreme în 2020, dar ar putea fi terminată şi în 2026, după 22 ani de la începerea lucrărilor, o investiţie ale cărei costuri au depăşit cu mult valoarea preconizată iniţial şi care candidează la Cartea Recordurilor din cauza ritmului lent de execuţie
Proiectul a început în 2004, cu semnarea unui contract de 2,2 miliarde euro pentru construcţia a 415 kilometri, dar porţiunea realizată până în prezent cu finanţarea statului depăşeşte cu puţin 10% din traseul total.
Pentru un tronson de doar 52 kilometri construiţi într-un interval de şapte ani, dar pentru care guvernele îşi dispută cu îndârjire meritele şi dreptul de a tăia panglica inaugurală, statul a cheltuit până în prezent 5,6 miliarde lei, reprezentând mai mult de jumătate din totalul fondurilor care ar fi trebuit alocate pentru întregul proiect.
În toamna acestui an, Guvernul a decis ca lucrările să fie continuate de compania americană Bechtel numai pe tronsoanele deja începute, reprezentând 118 kilometri din totalul celor 415 kilometri, iar restul tronsoanelor să fie scoase la licitaţie pentru a obţine şi finanţare europeană, conducerea Ministerului Transporturilor evitând însă să avanseze un termen de finalizare a întregii autostrăzi.
Fişa tehnică a investiţiei relevă că lucrările vor fi finalizate cel mai devreme în 2020, dar ar putea fi încheiate şi în 2026, semnificând faptul că un nou-născut în anul semnării contractului de începere a lucrărilor va termina facultatea atunci când se va putea circula pe întreaga autostradă. Conform documentului care include eşalonarea valorii rămasă de finanţat şi costurile de funcţionare şi întreţinere după punerea în funcţiune a investiţiei, statul va cheltui în următorii patru ani încă 2,3 miliarde lei, din care 431,3 milioane lei în 2012, 651,2 milioane lei în 2013, 352,6 milioane lei în 2014 şi 866 milioane lei în 2015. Aceeaşi fişă mai include însă alte costuri totale de 4,8 miliarde lei pentru "anii ulteriori" după 2015, fără a indica un termen clar de finalizare a lucrării.
Luând însă în calcul un cost de întreţinere de 4.500 euro/kilometru în perioada de iarnă, conform standardelor de cost aprobate de ministerul de resort, şi o cheltuială anuală de întreţinere a autostrăzii de 24,4 milioane lei, rezultă că finanţarea totală de 4,8 miliarde lei pentru "anii ulteriori" după 2015 acoperă derularea lucrărilor pentru încă cinci ani, până în 2020 (dacă anual va fi asigurată o finanţare similară anului 2015, de peste 800 milioane lei) sau pentru încă 11 ani, până în 2026 (dacă finanţarea anuală se va cifra în jurul valorii de 400 milioane lei, acoperită cu greu şi în alţi ani). Cheltuiala anuală de 24,4 milioane lei este calculată pornind de la costul de întreţinere în perioada de iarnă, de 4.500 euro/kilometru, cost înmulţit de trei ori pentru a acoperi cheltuielile maxime suplimentare aferente unui an întreg.
Din acest punct de vedere al duratei de execuţie, România concurează cu cele mai mari autostrăzi din lume, precum Trans-Canada Highway (10.000 kilometri), Autostrada Trans-Siberiana (11.000 kilometri), Australia's Highway 1 (20.000 kilometri), dar şi cu Autostrada Karakoram (1.300 kilometri), care leagă China de Pakistan şi care a fost construită tot într-un interval de 20 ani, dar la o altitudine de 4.693 metri, cea mai mare înălţime dintre toate autostrăzile din lume.
Din punct de vedere al calităţii, România are alţi concurenţi conform ultimului raport al Forumului Economic Mondial, încercând să depăşească, fără a reuşi deocamdată, ţări precum Namibia, Botswana, Sri Lanka, Rwanda, Trinidad Tobago, Tanzania, Uganda, Burkina Faso în ceea ce priveşte calitatea drumurilor. Aceasta în condiţiile în care calitatea infrastructurii rutiere reprezintă unul dintre principalele argumente pentru care investitorii străini evită România.
La această oră, Marocul construieşte cu 800 milioane dolari o autostradă de 172 kilometri, care va traversa Munţii Atlas şi care are ca termen de finalizare luna iunie 2013, iar Germania construieşte anual peste 1.700 kilometri de autostradă, cu un ritm de 3,5 kilometri pe zi.
Întrebaţi la ce termen va fi finalizată Autostrada Transilvania, cu menţiunea că datele analizate relevă încheierea lucrărilor la orizontul anului 2020 sau chiar mai târziu, reprezentanţii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) au comunicat doar că, prin revizuirea reţelei europene de transport TEN -T, sectoare din Autostrada Transilvania au devenit eligibile pentru a fi construite din bani europeni în perioada 2014-2020 şi că, în funcţie de sursele de finanţare atrase pentru construirea acestor secţiuni, termenele de finalizare "vor fi eşalonate după 2014". Oficialii CNADNR au amintit că tronsonul Suplacu de Barcău-Borş (64 kilometri) ar urma să fie finalizat în totalitate de constructorul Bechtel în 2013 şi că pentru secţiunile Gilău-Nădăşelu (8,7 kilometri) şi Târgu Mureş-Câmpia Turzii (37,1 kilometri) contractele de lucrări vor fi atribuite în cursul anului viitor, termenul de finalizare a lucrărilor fiind de 24 luni.
În luna mai, ministrul Transporturilor anunţa că la nivel naţional sunt în execuţie 276 kilometri de autostradă, faţă de un total de 313 kilometri construiţi până în prezent, şi că România va avea, "peste câţiva ani", 845 kilometri de autostradă, în urma unor investiţii de 5,17 miliarde euro. În proiectul de buget al ministerului, alocările pentru programul de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier (autostrăzi, variante ocolire localităţi) indică însă sume în scădere pentru următorii ani, de la peste 3 miliarde lei execuţie preliminată în acest an la 2,1 miliarde lei anul viitor, la 1,8 miliarde lei în 2013 şi la 1,5 miliarde lei în 2014. În schimb, fondurile rezervate pe anul viitor pentru deplasările în străinătate ale angajaţilor din minister sunt păstrate la un nivel apropiat de cel din acest an.
Prin programul de guvernare, actualul Executiv s-a angajat să propună un pact naţional pentru construcţia de autostrăzi, finanţat cu cel puţin 1% din PIB, care să includă proiectele realizabile până în 2020 şi pentru care să fie asumat "un angajament de coerenţă şi continuitate în finanţare la nivelul necesar". Până în prezent nu a fost însă propus un astfel de pact naţional, reprezentanţii Guvernului preferând să se prezinte singuri, fără opoziţie, la ceremoniile de inaugurare în faţa electoratului a câte 10 kilometri de autostradă.
