Proiectul minier de la Roşia Montană, dezvoltat de către compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), va fi cea mai modernă instalaţie din Europa, bineînţeles dacă va primi avizul din partea ministerului, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor.
„În ceea ce priveşte Roşia Montană, sunt două componente: una tehnică şi una politică. Nu o să dau drumul la acest aviz decât dacă sunt convins 100% că proiectul întruneşte criteriile europene. Din punct de vedere tehnic, trebuie să mai primim unele explicaţii. Va fi cea mai modernă instalaţie din Europa în sistem închis, evident dacă proiectul va primi unda verde”, a afirmat Borbely.
Oficialul MMP a adăugat că nu există ţară în lume care să deţină anumite cantităţi de aur şi de argint şi să nu le poată exploata, în ciuda părerilor contra referitoare la modalitate de procesare. „Ştiu că există ONG-uri, dar şi o parte a populaţiei care nu sunt de acord cu acest proiect. Pe de altă parte, să fim serioşi, nu există ţară în lume care să stea pe 300 de tone de aur şi pe 1.600 de tone de argint, fără să le exploateze. Cum se exploatează este o altă discuţie şi trebuie să se facă la standarde europene. De 12 ani nu s-a mai făcut nimic la Roşia Montană, dar toată lumea vorbeşte despre Roşia Montană. Şi acum este poluare acolo, dar nimeni nu face nimic”, a spus ministrul Mediului.
Întrebat dacă subiectul Roşia Montană a fost discutat în cadrul UDMR, Laszlo Borbely a menţionat că momentan nu s-a luat o decizie din punct de vedere politic în această privinţă.
Un proiect vechi şi controversat
RMGC este o companie înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, în care acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva - cu 19,31%, Gabriel Resources - cu 80,46% şi alţi acţionari minoritari - cu 0,23%. Compania urmează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.
La începutul lunii iunie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a emis o decizie definitivă şi irevocabilă prin care cere Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP) să elibereze acordul de funcţionare în condiţii de siguranţă a Barajelor Cetate şi Corna, incluse în proiectul minier de la Roşia Montană. Cele două avize fac parte din documentaţia necesară demarării viitoare a construcţiilor din cadrul proiectului minier.
Compania RMGC a investit, până în prezent, 400 milioane de dolari în afacerea cu aur din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint de la Roşia Montană, echivalentul a 20.000 de lingouri. Pentru tratarea aurului extras de la Roşia Montană urmează să fie folosită, zilnic, o cantitate de 40 de tone de cianură.
În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.
Estimările companiei RMGC vorbesc despre faptul că, în timpul construcţiei minei, compania va asigura 2.300 de locuri de muncă directe, iar pe timpul exploatării 800 de posturi directe, în total numărul locurilor de muncă ajungând la 3.000, un procentatj de 99% dintre posturile vacante cu normă întreagă fiind destinate românilor.
„În ceea ce priveşte Roşia Montană, sunt două componente: una tehnică şi una politică. Nu o să dau drumul la acest aviz decât dacă sunt convins 100% că proiectul întruneşte criteriile europene. Din punct de vedere tehnic, trebuie să mai primim unele explicaţii. Va fi cea mai modernă instalaţie din Europa în sistem închis, evident dacă proiectul va primi unda verde”, a afirmat Borbely.
Oficialul MMP a adăugat că nu există ţară în lume care să deţină anumite cantităţi de aur şi de argint şi să nu le poată exploata, în ciuda părerilor contra referitoare la modalitate de procesare. „Ştiu că există ONG-uri, dar şi o parte a populaţiei care nu sunt de acord cu acest proiect. Pe de altă parte, să fim serioşi, nu există ţară în lume care să stea pe 300 de tone de aur şi pe 1.600 de tone de argint, fără să le exploateze. Cum se exploatează este o altă discuţie şi trebuie să se facă la standarde europene. De 12 ani nu s-a mai făcut nimic la Roşia Montană, dar toată lumea vorbeşte despre Roşia Montană. Şi acum este poluare acolo, dar nimeni nu face nimic”, a spus ministrul Mediului.
Întrebat dacă subiectul Roşia Montană a fost discutat în cadrul UDMR, Laszlo Borbely a menţionat că momentan nu s-a luat o decizie din punct de vedere politic în această privinţă.
Un proiect vechi şi controversat
RMGC este o companie înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, în care acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva - cu 19,31%, Gabriel Resources - cu 80,46% şi alţi acţionari minoritari - cu 0,23%. Compania urmează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.
La începutul lunii iunie 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a emis o decizie definitivă şi irevocabilă prin care cere Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP) să elibereze acordul de funcţionare în condiţii de siguranţă a Barajelor Cetate şi Corna, incluse în proiectul minier de la Roşia Montană. Cele două avize fac parte din documentaţia necesară demarării viitoare a construcţiilor din cadrul proiectului minier.
Compania RMGC a investit, până în prezent, 400 milioane de dolari în afacerea cu aur din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint de la Roşia Montană, echivalentul a 20.000 de lingouri. Pentru tratarea aurului extras de la Roşia Montană urmează să fie folosită, zilnic, o cantitate de 40 de tone de cianură.
În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.
Estimările companiei RMGC vorbesc despre faptul că, în timpul construcţiei minei, compania va asigura 2.300 de locuri de muncă directe, iar pe timpul exploatării 800 de posturi directe, în total numărul locurilor de muncă ajungând la 3.000, un procentatj de 99% dintre posturile vacante cu normă întreagă fiind destinate românilor.
