Politicienii sunt percepuţi de români ca grupul asociat cel mai puternic cu discriminarea, potrivit sondajului de opinie "Percepţii şi atitudini ale populaţiei României faţă de Strategia naţională de prevenire şi combatere a discriminării", realizat de către TNS CSOP, în cursul lunii august.
"Astfel, 59% dintre persoanele intervievate sunt de părere că politicienii discriminează în România. O altă categorie din domeniul public, mai exact, funcţionarii din instituţiile publice, este asociată cu discriminarea în România, 46% dintre respondenţi indicând această asociere", potrivit studiului realizat în cadrul implementării proiectului predefinit "Îmbunătăţirea măsurilor antidiscriminare la nivel naţional prin participarea largă a specialiştilor şi a societăţii civile".
De remarcat că aproximativ aceeaşi proporţie, respectiv 47% dintre persoanele chestionate consideră că oamenii obişnuiţi sunt cei care discriminează în România.
Preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a declarat marţi, cu ocazia prezentării sondajului, că unul dintre rezultatele certe ale actualei strategii este creşterea numărului de plângeri şi o conştientizare mai mare a domeniului discriminării.
"Punctul vulnerabil al acestei strategii este că a fost adoptată de CNCD şi nu a fost strategia Guvernului. Viitoarea strategie va trebui adoptată de Guvern. (...) Din punct de vedere legal, strategia Guvernului, dacă o va adopta, pentru că noi o propunem, noi suntem o instituţie sub control parlamentar, înseamnă în primul rând o asumare a Guvernului privind implementarea unei strategii de prevenire şi combatere a discriminării. Din punct de vedere legal înseamnă cu totul altceva, se adoptă printr-o hotărâre de Guvern, are alt statut, se asumă obligaţii din partea unor ministere de resort pentru a implementa anumite măsuri", a subliniat Csaba Asztalos.
El a mai spus că există măsuri care pot fi luate de ministere în domeniul combaterii discriminării care nu implică costuri foarte mari.
"Codurile etice — nu costă să implementezi un cod etic la nivel de şcoală, universitate, în zonă învăţământului. Nu costă să introduci în curicula de examen pentru intrarea în profesia de educator/învăţător/profesor, sau de a avansa în această profesie, subiecte legate de nediscriminare. Au făcut-o în justiţie, de exemplu. La funcţionarii publici nu costă să implementezi un cod sau în actualele coduri etice să includem un capitol privind nediscriminarea", a explicat Csaba Asztalos.
Persoanele infectate cu HIV reprezintă categoria cu cele mai mici şanse de acces pe piaţa muncii, 70% dintre români considerând că este mai uşor pentru persoanele neinfectate să-şi găsească un loc de muncă.
Comparativ cu românii, persoanelor de etnie romă le este mai greu să îşi găsească un loc de muncă, 62% dintre respondenţi desemnând romii ca fiind categoria etnică cea mai dezavantajată când vine vorba despre ocuparea unui loc de muncă, potrivit sondajului.
De asemenea, ruralul, ca mediu de provenienţă, pare a reprezenta un dezavantaj în procesul de ocupare comparativ cu mediul urban.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.406 de persoane, eroarea fiind de 2,6%, cu o probabilitate de 95%. Cercetarea surprinde atitudinile şi opiniile românilor cu privire la cele mai importante aspecte legate de fenomenul discriminării.
