Panama Papers, cea mai mare scurgere de informaţii din istorie, prinde în cele peste 11 milioane de documente un număr de peste o sută de cetăţeni români, conform Rise Project, care a publicat, duminică, pe site-ul propriu o listă cu peste 60 de oameni de afaceri din România care au achiziţionat societăţi offshore de la avocaţii Mossack Fonseca.
"Documentele făcute publice de John Doe şi analizate de noi au scos la suprafaţă afaceri subterane care explică, astăzi, evenimente din ultimii treizeci de ani. Astfel, am înţeles mai bine legăturile din România dintre Ţiriac şi Klaus Mangold, important om de afaceri german, Remus Truică şi Beny Steinmetz, unul dintre cei mai importanţi afacerişti israelieni din lume, Elan Schwartzenberg şi magnatul media Rupert Murdoch, Jean Claude Gandur şi unul dintre cele mai importante zăcăminte de aur din România", scriu jurnaliştii Rise Project.
Aceştia subliniază că nu este ilegal să îţi înfiinţezi o firma în jurisdicţii offshore opace ca Belize, Insulele Virgine Britanice, Gibraltar, Samoa sau Isle of Man, iar acesta e motivul pentru care dezbaterea din jurul scandalului #PanamaPapers s-a purtat mai mult pe câmpul eticii, decât cel al dimensiunii sumelor ascunse cu ajutorul consultanţilor Mossack Fonseca.
"Ca să apreciem dimensiunea fenomenului, cercetătorii Fondului Monetar Internaţional susţin că mai ales ţările în curs de dezvoltare sunt afectate de operaţiunile din paradisurile fiscale, impactul în cazul lor fiind deseori calculat la aproape 2% din produsul intern brut. Adică, pierderi anuale de miliarde de dolari. Şi asta pentru că marile corporaţii internaţionale, unele cu bugete mai mari decât ale statelor respective, îşi exportă profiturile în astfel de jurisdicţii offshore, unde fiscalitatea este mai relaxată", explică jurnaliştii Rise Project.
Printre oamenii de afaceri care apar în lista publicată duminică de Rise Project se află: Corneliu Iacobov — fost politician PSD şi fost proprietar al rafinăriei Rafo Oneşti (un offshore), Gabriel Comănescu — CEO GSP (şase companii offshore), Mougel Regis Charles Claude — om de afaceri francez care a adus în România lanţurile de magazine Cora şi Auchan (un offshore), Ion Ţiriac (un offshore), Robert Roşu — fondatorul casei de avocatură Ţucă, Zbârcea şi Asociaţii (un offshore), Ilie Busuioc — patronul Ocean Fish (un offshore), Ionuţ Costea — vicepreşedinte al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, dar şi preşedinte al EximBank (un offshore) etc.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat, la începutul lunii trecute, că un grup de lucru interdepartamental va verifica implicaţiile fiscale ale informaţiilor publicate prin proiectul de investigaţie jurnalistică "Panama Papers". În activitatea acestui grup de lucru sunt implicaţi inspectori antifraudă, inspectori fiscali şi inspectori specializaţi în verificarea veniturilor persoanelor fizice, gestionarea informaţiilor fiscale şi executări silite.
Şefi de stat şi alţi politicieni de rang înalt, miliardari, celebrităţi, sportivi, dar şi reţele criminale se numără printre beneficiarii reali a peste 214.000 de societăţi offshore înregistrate în 21 de paradisuri fiscale, reieşea, la începutul lunii aprilie, dintr-o anchetă jurnalistică efectuată în comun de 107 instituţii media care au reuşit să intre în posesia unor documente din arhivele secrete ale unei societăţi panameze de consultanţă, documente denumite acum generic „Panama Papers”.
Ancheta, coordonată de Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), este semnificativă nu doar prin numărul documentelor — potrivit Le Monde ar fi circa 11,5 milioane—, ci şi prin faptul că nume grele au fost vizate de aceste dezvăluiri.
În centrul acestei „pânze de păianjen” se află societatea de avocatură Mossack Fonseca, specializată în consultanţă pentru crearea companiilor offshore, societăţi ecran ce disimulează identitatea reală a proprietarilor lor.
Societatea Mossack Fonseca este înregistrată în Panama, ţară considerată ca fiind unul dintre centrele financiare cele mai opace ale planetei şi o placă turnantă pentru spălarea de bani, mai ales a fondurilor provenite din fraude şi activităţi criminale.
Documentele din arhiva acestei societăţi panameze relevă că, începând din anul 1977 şi până în 2015, ea a creat sau administrat peste 214.000 de entităţi offshore în 21 de paradisuri fiscale pentru clienţi proveniţi din peste 200 de ţări şi teritorii.
