Directorul general al Direcţiei Generale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DGSVSA), Dana Tănase, a comunicat, la solicitarea AGERPRES, că la nivel naţional, în campania de vaccinare antirabică desfăşurată în perioada 01.11.2014 - 28.02.2015, au fost vaccinaţi 1.028.035 câini, dintr-o populaţie de 3.490.695, adică 29,45%.
Răspunsul direcţiei din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor a venit în urma acuzaţiilor formulate de către medicii veterinari din teritoriu, potrivit cărora pentru prima oară în ultimii 41 de ani doar o mică parte dintre câini au fost vaccinaţi antirabic, din cauza condiţionării de către ANSVA a vaccinării de identificarea prin microcipare a câinilor, care trebuie să fie suportată de către proprietar.
Veterinarii susţin că oamenii din satele sărace nu şi-au permis să plătească între 30 şi 50 de lei pentru un cip şi că situaţia poate deveni gravă, întrucât mai mult de 50% din populaţia canină a devenit potenţial responsabilă de transmiterea turbării la om în urma contactelor cu animalele sălbatice, întrucât a rămas descoperită din punct de vedere imunitar.
În răspunsul semnat de directorul general al Direcţiei Generale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Dana Tănase, se arată că nu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor a condiţionat vaccinarea antirabică de identificarea câinilor prin implantarea de cipuri, ci Guvernul României.
"Autoritatea nu a condiţionat, prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 29/2014, vaccinarea antirabică de acţiunea de identificare prin microcipare a câinilor, care trebuie să fie suportată de către proprietar, ci Guvernul României, prin Ordonanţa nr. 155/2001 privind aprobarea programul şi de gestionare a câinilor fără stăpân, care prevede: la art. 8, alin. (4) că 'Proprietarii sau deţinătorii de câini, persoane fizice sau persoane juridice, au obligaţia identificării acestora prin microcipare sau prin alt mijloc de identificare stabil de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor'; la art. art. 13''3, alin. 5, că 'Identificarea câinilor cu stăpân este obligatorie şi se suportă de către aparţinător'; la art. 13"4 că 'Acţiunea de vaccinare antirabică a câinilor cu stăpân şi a celor ce urmează să fie daţi spre adopţie se efectuează numai după identificarea acestora'", se arată în răspunsul DGSVSA.
Referitor la instituţia care îşi va asuma responsabilitatea în cazul apariţiei unui caz de rabie la om, ţinând cont de faptul că în zonele izolate din România câinii interacţionează cu animalele sălbatice, inclusiv cu vulpile, principalul vector de transmitere a bolii, Dana Tănase a evitat un răspuns concret, indicând doar prevederile normelor sanitar-veterinare de prevenire şi control a rabiei la animalele domestice şi sălbatice.
"În conformitate cu Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr. 29 din 28 martie 2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, în cazul în care un om este muşcat de un animal susceptibil de transmiterea rabiei, acest fapt este menţionat în ancheta epidemiologică, persoana este direcţionată către medicul de familie sau cea mai apropiată unitate medicală pentru administrarea de tratament antirabic, în paralel fiind notificată Direcţia de Sănătate Publică (de către DSVSA teritorială)", se mai arată în răspunsul DGSVSA.
În privinţa cuantumului amenzilor contravenţionale, în cazul neconformării la ordonanţă, directorul general al DGSVSA a precizat că acestea se situează între 2.000 lei şi pot ajunge până la 10.001 lei şi că se prescriu în termen de şase luni de la data săvârşirii faptei.
În adresa DGSVSA se mai precizează că, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 1/2014, pentru aprobarea şi identificarea şi înregistrarea câinilor cu stăpân, furnizorii de microcipuri sunt aprobaţi şi înregistraţi de ANSVSA conform prevederilor art. 15 din ordin, iar microcipurile aprobate sunt comercializate exclusiv către unităţile medicale veterinare de asistenta, universităţile care deţin clinici veterinare universitare şi instituţiile publice care deţin câini de serviciu, utilizatori RECS.
