Anul agricol 2013 a fost cel mai bun din ultimii 20 de ani, acest miracol susţinând puternic economia României. Din păcate, însă, minunea nu s-a prelungit şi în 2014, scrie Money.ro.
Anul acesta, asupra agriculturii autohtone s-au abătut trei nenorociri care, în mod cert, vor afecta puternic producţia agricolă. Două dintre loviturile primite de agricultura românească în acest an sunt o consecinţă a dependenţei excesive de fenomenele meteorologice, iar vremea este, de multe ori, imprevizibilă. Sau, după cum spunea fostul preşedinte al Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu, „agricultura României ţine de Dumnezeu”.
Astfel, una dintre cele trei nenorociri care au lovit sectorul agricol în 2014 au fost inundaţiile, în condiţiile în care primele două luni ale acestei veri au fost ploioase. Ploile abundente care au avut loc în luna iulie au distrus până în aproape o treime din recolta de cereale şi 40-60% din culturile de legume din sudul ţării, după cum declara Ion Cioroianu, consilier la Asociaţia Fermierilor din România (AFR), citat de Capital.ro. Potrivit acestuia, ploile aduc mai multe pagube decât seceta, în plus favorizând apariţia şi răspândirea bolilor şi a bacteriilor.
După ploile abundente, pe alocuri cu grindină, care au speriat fermierii din sudul ţării, a urmat o nouă lovitură: seceta pedologică, de data aceasta în zone precum Dobrogea şi, izolat, în Muntenia, Moldova, Crişana, Transilvania şi Oltenia. Administraţia Naţională de Meteorologie a avertizat, la finele lunii iulie, că suprafeţe extinse de teren agricol vor fi afectate de secetă pedologică moderată sau puternică. Apoi, au urmat câteva săptămâni de caniculă în luna august, care riscă să afecteze culturile de porumb.
Cea de-a treia lovitură primită de producătorii români de produse agroalimentare este reprezentată de embargoul impus de Federaţia Rusă pentru produsele alimentare din Statele Unite ale Americii şi din Uniunea Europeană. Odată cu impunerea acestui embargou, unele persoane s-au grăbit să afirme că acesta nu ne va afecta, întrucât exporturile României către Rusia sunt reduse. Însă, chiar dacă nu ne afectează în mod direct, această problemă ne loveşte indirect.
După interzicerea importului în Rusia de produse alimentare europene, producătorii statelor membre UE care rămân cu marfa nevândută o redirecţionează către pieţele europene, având ca efect scăderea cererii pentru produsele agroalimentare româneşti. De altfel, România pierde din start lupta cu fructele şi legumele multor state din UE, care au preţuri chiar şi la jumătate faţă de preţurile alimentelor autohtone. Aurel Tănase, şeful Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România, contura, recent, o imagine a acestui dezastru: „Dacă înainte de restricţie plecau 20 de tiruri de legume zilnic spre Europa, acum dacă mai trimitem două-trei”.
Astfel, anul acesta nu am fost ocoliţi nici de inundaţii şi nici de secetă. Şi, de parcă cele două stihii nu erau o povară destul de grea pe umerii economiei româneşti, a intervenit şi embargoul Rusiei, ca urmare a conflictului în creştere dintre Rusia şi Ucraina.
