Numărul structurilor de cazare turistică la 31 iulie 2014 se situa la 6.130 unităţi, în creştere cu 2% (121 unităţi) faţă de aceeaşi dată a anului 2013, când numărul structurilor de cazare turistică era de 6.009 unităţi, potrivit datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
În perioada de referinţă, numărul hotelurilor a crescut cu 28, până la 1.473 unităţi, numărul de hosteluri a crescut cu 19, până la 204 unităţi, numărul de moteluri a scăzut de la 215 la 212, numărul de vile turistice a crescut de la 621 la 624, numărul de cabane turistice a crescut de la 152 la 162, numărul de pensiuni turistice a scăzut de la 1.335 la 1.323, numărul de pensiuni agroturistice a crescut de la 1.598 la 1.665, iar numărul de bungalouri a scăzut de la 249 la 242.
Din numărul total de locuri în hoteluri, 40% au fost în hotelurile cu trei stele, 32,8% au fost în hoteluri cu 2 stele, 19,8% în hotelurile cu 4 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 3,1% în hotelurile cu o stea şi 0,4% în hotelurile neclasificate pe stele. Cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (50% din total hoteluri) şi 2 stele (25,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 31 (cu două mai mult ca la 31 iulie 2013), iar cele cu 4 stele au fost 267 (cu 15 mai multe decât la 31 iulie 2013).
La 31 iulie 2014 erau neclasificate pe stele 120 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare faţă de 123 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (51,7% din total în anul 2014, respectiv 50,4% în anul 2013). Din cele 1.473 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2014, un număr de 6 hoteluri (0,4% din total hoteluri), cu un total de 747 locuri, nu erau clasificate pe stele.
Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică 31,4% au fost în alte zone, 26,2% în staţiunile din zona montană, 21,5 % au fost în mMunicipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea), 11,3% în staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa), 7,3% în staţiunile balneare şi 2,3% în Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea).
Primele cinci judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost Braşov (787 structuri de cazare), Constanţa (746), Harghita (321), Suceava (296) şi Prahova (286). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (27,5%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).
Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 28,1%, judeţul Braşov cu 8,4%, după care au urmat municipiul Bucureşti cu 6,1%, Prahova cu 3,7%, judeţul Vâlcea cu 3,6%, Bihor cu 3,3%.
Din totalul de 141.100 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2014 (exclusiv camerele din căsuţe), 93.700 (66,4%) erau în hoteluri. Numărul de camere a crescut în 2014 cu 1.444 în hoteluri, cu 776 în pensiunile agroturistice, cu 233 în hosteluri, cu 53 în cabane turistice, cu 48 în sate de vacanţă.
Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2014 a fost de 311.300. Cele mai multe locuri 186.200 erau în hoteluri. Urmau pensiunile agroturistice cu 30.500 locuri, pensiunile turistice cu 27.300 locuri, vilele turistice cu 13.800 locuri, campingurile cu 12.900 locuri.
După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 75,7% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente. Camerele cu baie sau duş au reprezentat 95,7% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari, 69,8% din camere erau fără baie sau duş.
Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 83.600 erau în staţiuni din zona litorală, exclusiv oraşul Constanţa, 83.200 în Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv oraşul Tulcea, 55.600 în alte localităţi şi trasee turistice, 51.000 în staţiuni din zona montană, 33.600 în staţiuni balneare şi 4.300 în zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea.
