Garanţia de mediu pe care investitorul canadian o va depune, anual, în contul statului român pentru proiectul de la Roşia Montană este de 146 milioane de dolari, la care se adăugă o garanţie suplimentară, în caz de accident ecologic, în valoare de 25 milioane dolari, în fiecare an, a declarat Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice.
„Rolul ministerului în acest proiect de lege (exploatarea de la Roşia Montană, n.r.) a fost să ne asigurăm că introducem toate standardele de mediu conform tuturor directivelor de mediu europene. Am introdus garanţii financiare de mediu, ceea ce nu exista în anii anteriori. Garanţia de mediu este de 146 milioane de dolari anual, ea urmând să fie reîntregită ori de câte ori se apelează la ea. Această garanţie de mediu va intra în vigoare înainte de pornirea proiectului. Aceşti bani sunt la dispoziţia statului român şi, în plus faţă de aceşti bani, pentru că ecologizarea zonei nu se poate face într-un singur an, mai avem o garanţie suplimentară pentru a preveni accidentele de mediu, în valoare de 25 milioane dolari anual. Aceste sume sunt puse la dispoziţia statului în fiecare an, pe toată perioada de exploatare. (...) Dacă investitorul reabilitează zona conform contractului, ei îşi iau banii înapoi, dar dacă intră în faliment, statul rămâne cu banii de garanţie”, a explicat ministrul Mediului.
Potrivit oficialului, votul personal din Parlament în ceea ce priveşte subiectul Roşia Montană va depinde de părerea electoratului din colegiul din care face parte.
„Nu mă dezic de ceea ce am zis în Parlamentul European, dar deîndată ce va exista o altă tehnologie, voi fi pentru aceasta. Sunt de acord şi susţin principiul de a face exploatări fără cianură, dar suntem obligaţi să ţinem cont de prevederile legale şi standardele europene. Votul meu din Parlament va depinde de modul în care cetăţenii m-au trimis în Parlament. Nu votez doar componenta de mediu, ci tot proiectul”, a spus Rovana Plumb.
Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană.
Actul normativ prevede aprobarea unui acord în baza căruia acţionarul majoritar al proiectul minier aurifer, Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al companiei. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4% în cazul celorlalte proiecte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură.
De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.
Textul adoptat de Guvern mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, dar şi mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.
Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare.
În 9 şi 10 septembrie a.c., senatorii Comisiei juridice şi cei ai Comisiei de administraţie au dat un vot negativ, în unanimitate, proiectului de lege referitor la Roşia Montană. Ulterior, premierul Victor Ponta a afirmat că, în cazul în care Parlamentul respinge proiectul de la Roşia Montană, licenţa de exploatare nu se va pune în aplicare.
