Decizia autorităţilor de la Bucureşti de a ţinti un deficit de 1,9% din PIB pe cash face foarte probabilă atingerea ţintei de deficit de 3% potrivit metodologiei UE, însă acest lucru va avea anumite consecinţe, se arată în raportul elaborat de experţii Fondului Monetar Internaţional în urma celei de-a treia evaluări a acordului de supraveghere preventivă, care s-a derulat la sfârşitul anului trecut.
Potrivit FMI, îngheţarea pensiilor şi salariilor în 2012 va face bugetul mai constrângător, cu efecte negative asupra cererii interne şi creşterii economice. Din acest motiv, staff-ul FMI recomandă ca autorităţile să ia în considerare o creştere modestă a salariilor pentru angajaţii în sectorul public şi pensionari în cursul anului 2012, dacă condiţiile bugetare o permit. În plus, dat fiind bugetul restrictiv, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor comunitare devine şi mai importantă.
De asemenea, staff-ul FMI consideră că în condiţiile în care peste 80% din sistemul bancar este controlat de băncile străine (inclusiv din ţările din zona euro afectate de criză) România este deosebit de vulnerabilă la creşterea incertitudinilor în sectorul bancar din Europa. Deşi rezerve de capital şi lichiditate există în sistem, autorităţile ar trebui să-şi accelereze eforturile pentru a asigura stabilitatea în viitor. O monitorizare sporită a sectorului bancar ar trebui însoţită de planuri de rezervă pentru orice probleme bancare domestice precum şi pentru posibila contagiune din zona euro. De asemenea, autorităţile trebuie să rămână atente la orice dificultăţi în rândul micilor bănci locale.
În condiţiile în care riscurile inflaţioniste sunt în continuare prezente, recenta decizie a BNR vizând reducere a dobânzii de referinţă cu 25 puncte de bază ar putea să fi fost prematură, susţine staff-ul FMI. Având în vedere incertitudinile actuale, stafful sfătuieşte BNR să nu adopte noi măsuri de relaxare a politicii monetare în lunile următoare, având în vedere posibilele ieşiri de capital şi presiunile asupra cursului de schimb. În ceea ce priveşte operaţiunile monetare, Banca centrală trebuie să fie pregătită să fie mai activă în furnizarea de lichiditate în sistemul bancar, în special pe piaţa interbancară.
Chiar dacă dezechilibrele fiscale şi externe sunt în prezent mult mai mici decât la debutul crizei în 2008, şi în condiţiile în care există deja sprijin de la FMI şi UE, România este mult mai bine pregătită pentru a răspunde la riscuri decât anterior. În cazul în care criza va implica o scădere bruscă a finanţării externe, România ar putea fi forţată să recurgă la acordul preventiv cu Fondul şi cu UE, în timp ce flexibilitatea cursului de schimb cumulată cu folosirea rezervelor internaţionale ar trebui să ajute la acoperirea fluxurilor de finanţare. De asemenea, dificultăţi majore în sistemul bancar din Europa ar necesita un răspuns ferm din partea BNR pentru a contracara implicaţiile pentru sistemul bancar domestic, cu posibil sprijin financiar din partea autorităţilor.
