Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC, organizaţie sindicală naţională care reuneşte funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Ministerului Finanţelor şi instituţiilor aflate în subordinea sau coordonarea acestuia (Aparat propriu Ministerul Finanţelor - MF, Oficiul Naţional pentru Jocurile de Noroc - ONJN, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor - ONPCSB, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - ANAF, Autoritatea Vamală Română - AVR, Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili - DGAMC, Direcţiile Generale Regionale ale Finanţelor Publice - DGRFP-uri etc.), specializată în reprezentarea intereselor profesionale/sindicale ale acestor categorii de angajaţi, urmăreşte cu îngrijorare ultimele evoluţii cu privire la procesul elaborării noii legi a salarizării bugetarilor.
Astfel:
"1. Constatăm faptul că, în ultima perioadă au fost promovate acte normative ce vizează creşteri salariale pentru anumite categorii profesionale, aspect care induce în rândul membrilor noştri de sindicat stări de frustrare şi de nemulţumire, cu consecinţe negative asupra atingerii obiectivelor instituţionale.
Semnificativă în acest sens, este situaţia inspectorilor din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală (DGAF) care se regăsesc în majoritatea discursurilor conducătorilor instituţiilor, fiind implicaţi profesional in activităţi complexe si cu grad ridicat de risc (a se vedea situaţia conflictuală generată la nivelul OMV Petrom), în condiţiile în care de aproximativ trei ani, prin ordonanţă de urgenţă, pentru acestia a fost eliminată funcţia specifică (care prevedea printre altele recrutarea de personal numai prin concurs), în prezent fiind echivalată funcţiei generale. Mai mult, anterior, respectiv în anul 2016, printr-un ordin al Preşedintelui ANAF a fost diminuat semnificativ cuantumul sporului de suprasolicitare neuropsihică de care beneficia această categorie.
Ca urmare a demersurilor întreprinse de sindicat şi a acţiunilor promovate de acesta, pentru o mare parte dintre angajaţi, instanţele de judecată din România au considerat că angajatorul aplică în mod nelegal ordinul de diminuare a sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică.
Astfel, s-a ajuns în situaţia în care inspectori antifraudă aflaţi în situaţii identice, având funcţii identice şi aceleaşi atribuţii, uneori membri în aceeaşi echipă de control, sunt remuneraţi diferit (cu aproximativ 25%), situaţie care generează frustrări şi nemulţumiri în rândul celor dezavantajaţi.
2. De asemenea, la nivelul DGAMC, instituţie prin care se administrează primii 3000 de contribuabili din punct de vedere al importanţei contribuţiei la bugetul statului, semnalăm faptul că, anterior apariţiei legii salarizării (în prezent in vigoare) şi până la 31 decembrie 2022, angajaţii DGAMC au avut cele mai mici salarii din cadrul sistemului instituţional ANAF.
Acest lucru s-a datorat şi faptului că, la acea vreme personalul DGAMC a fost omis din conţinutul unui act normativ care prevedea egalizarea salariilor din cadrul unităţilor teritoriale la nivelul celor din centrală, aspect neremediat, deşi portofoliul de contribuabili al DGAMC este reprezentat de cele mai mari firme care activează în România cu activitate complexă şi care, în relaţia cu ANAF, respectiv cu inspectorii, beneficiază de suportul specialiştilor marilor firme de avocatură, contabilitate, fiscalitate, audit, consultanţă etc.
3. O altă nemulţumire a angajaţilor din Finanţe, este cea referitoare la modul defectuos de implementare a actualei legi privind salarizarea care a permis interpretări diferite ce au avut ca rezultat venituri salariale disproporţionate pentru funcţionari cu atribuţii şi responsabilităţi similare, aspect evidenţiat de cele peste trei sute de acţiuni colective aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.
Întrucât se apropie termenul asumat de către Guvern pentru elaborarea noii legi a salarizării în sectorul bugetar, am solicitat conducerii instituţiilor, în calitate de organizaţie sindicală reprezentativă la nivel de sector de negociere colectivă, să fim convocaţi la dezbateri pe această temă, fară rezultat până în prezent.
În viziunea organizaţiei noastre, noua lege a salarizării în sectorul bugetar trebuie să îi poziţioneze pe finanţişti într-o grilă de salarizare corespunzătoare importanţei sociale a activităţii prestate de către aceştia, a complexităţii muncii, restrictiilor impuse de specificul activităţii în concordanţă cu riscurile suplimentare asumate, performanţele individuale şi colective obţinute de finanţişti în colectarea veniturilor la bugetul statului, astfel încât, să se poată finanţa toate activităţile desfăşurate de celelalte categorii de bugetari, să poată fi implementată cu succes noua lege şi să nu mai asistăm la distorsiunile generate de aplicarea neunitară a Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Aspectele cu caracter general menţionate mai sus, alături de multe alte nemulţumiri privind finanţarea necorespunzătoare a activităţii, lipsa titularizărilor pe post pentru mai mult de jumătate din totalul funcţiilor de conducere, politica de recrutare a resursei umane care a condus la îmbătrânirea personalului majoritar (medie de varstă 53 ani), încărcarea disproporţionată cu sarcini a unor funcţionari care activează pe diferite segmente de activitate, au avut ca efect acutizarea stării de nemulţumire în rândul membrilor de sindicat.
Considerăm că este inadmisibil faptul că, deşi încă din anul 2021 sunt cunoscute ţintele din PNNR cu privire la noua lege a salarizării, până în acest moment, cu mai puţin de două luni înainte de termenul asumat pentru emiterea actului normativ, Guvernul să nu facă public nici măcar un proiect al acestui act normativ.
Drept urmare, la nivelul conducerii sindicatului am demarat procesul de consultare a membrilor pentru iniţierea unui conflict de muncă, repectiv strângere de semnături, program acţiuni de protest etc.", transmite prin intermediul unui comunicat de presă, SindFISC.
