Economia României este formată din firme de dimensiuni tot mai mici, trecerea timpului nu a garantat creşterea mărimii companiei, potrivit unei lucrări publicată de Banca Naţională a României (BNR) referitoare la schimbările structurale din economia României.
„În majoritatea cazurilor, firmele au rămas în clasele de mărime în care s-au născut. În restul situaţiilor, regula este ca firmele să treacă într-o clasă inferioară privind dimensiunea. Cazurile în care trecerea timpului conduce la acumulare importantă de active şi majorare de salariaţi sau cifră de afaceri sunt excepţii', se arată în documentul intitulat 'După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste”, realizat de Florian Neagu, Florin Dragu şi Adrian Costeiu.
Potrivit acestuia, tot mai multe firme se înfiinţează având un activ bilanţier sub 1.000 de lei.
„Majoritatea relativă este deţinută de firme care au la înfiinţare un activ bilanţier cuprins între 1.000 şi 10.000 de lei. Firmele care au active la înfiinţare de peste 500 milioane lei au fost rarităţi în ultimul deceniu. De exemplu, de la debutul crizei financiare în România (octombrie 2008), am identificat şase asemenea entităţi, din care patru sunt firme în care statul are o contribuţie importantă sau exclusivă (create în urma procesului de fuziune prin contopire), a cincea firmă s-a radiat la un an de la înfiinţare, iar a şasea este o entitate de tip SRL, deţinută de un nerezident şi având un capital social de 200 de lei”, informează documentul citat.
Dacă în anul 1994 corporaţiile deţineau 83% din activele sectorului companii nefinanciare, în anul 2014 ponderea a devenit 42%, arată BNR.
„Aceeaşi dinamică s-a observat şi în cazul numărului de salariaţi: IMM angajau 20 la sută din salariaţii tuturor firmelor din România la sfârşitul anului 1994, ajungând în două decenii să deţină 65 la sută. Modificări cu aceeaşi finalitate, dar de o amplitudine mai redusă, s-au înregistrat în cazul contribuţiei la valoarea adăugată şi la cifra de afaceri. Contribuţia IMM la cifra de afaceri a devenit majoritară (53 la sută în anul 2014 faţă de 34 la sută în anul 1994), dar în ultimul deceniu această contribuţie nu a mai crescut, deşi IMM au beneficiat de un volum ascendent de active şi salariaţi”, informează lucrarea „După 20 de ani: schimbări structurale în economia României în primele decenii postdecembriste”.
