Pierderile economice suferite de România în ultimii 42 de ani, cauzate de 71 de fenomene meteo şi hidro extreme, au ajuns la 12 miliarde de euro, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei, Ion Sandu, directorul general al ANM, citând un Raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). „După ce politicieni importanţi, în timpul viscolelor, atacă ANM-ul, mi se pare că e un lucru extraordinar că de Ziua Meteorologiei Ministerul Mediului ne laudă. [...] Manifestările meteorologice şi hidrologice reprezintă peste 90% din cauzele dezastrelor la nivel mondial. La capitolul pierderi, în ultimii 42 de ani, pierderile cauzate de aceste fenomene meteorologice extreme se ridică, la nivel mondial, la 2.300 miliarde de dolari. În România, între anii 1961-1990 am avut o temperatură medie de 8,8 grade Celsius, iar între 1980 şi 2014 de 9,3 grade Celsius, deci o creştere de 0,5 grade. Această creştere ne poziţionează undeva la media globală. Pierderile economice cauzate de fenomenele meteo extreme, în România, se situează la 12 miliarde de euro, în ultimii 42 de ani. Tot în România, în acelaşi interval, s-au consemnat 71 de dezastre meteo şi hidro. Informaţiile sunt îngrijorătoare”, a precizat Ion Sandu.
Potrivit oficialul ANM, instituţia pe care o conduce a transmis, în 2014, un număr de 2.697 de mesaje şi avertizări meteorologice, dintre care două au fost de Cod Roşu. „Administraţia Naţională de Meteorologie a transmis, în 2014, un număr de 2.697 de mesaje şi avertizări meteorologice, dintre care două au fost de Cod Roşu. Reamintesc faptul că aceste Coduri Roşii sunt transmise după reguli şi norme bine stabilite şi nu poate interveni nimeni în ele. Îmi doresc ca presa şi nu numai să nu mai dea vina pe meteorologie, atunci când sunt fenomene cu impact foarte mare în România pentru că problema este în altă parte”, a menţionat Sandu.
Oficialul ANM a adăugat că, în România, trebuie făcute două lucruri importante pentru a preîntâmpina dezastrele economice cauzate de fenomenele meteo extreme, şi anume stoparea defrişărilor şi curăţirea apelor. „Raportul ONU lansat la data de 5 martie 2015 menţionează faptul că, dacă ar fi investite 6 miliarde de dolari în managementul situaţiilor de urgenţă, pierderile la nivel global ar scădea cu 20%. În România nu trebuie investiţi bani atât de mulţi cât zice ONU. Trebuie să facem două lucruri: să nu mai defrişăm munţii şi să curăţăm albiile râurilor şi pârâurilor din comune şi sate. Dacă mergeţi în comunele şi satele ţării, veţi vedea râurile mici şi mijlocii pline de sute de metri de gunoaie, crengi şi lemne acumulate la poduri. Acele poduri le vom regăsi la pierderile cu care vine ISU şi spune că au căzut o mie de poduri şi podeţe. Toate acele poduri şi podeţe n-ar cădea dacă mizeria care este acumulată de ani de zile ar fi curăţată. Presa a pus presiune pe hărţile de risc pentru că s-au produs inundaţii în zone care nu sunt prinse în aceste hărţi. Hărţile de risc sunt bune, pentru că ele corelează cantităţile de precipitaţii cu configuraţiile albiilor. Apar, însă, efecte şi dărâmare de poduri în alte zone din cauza a ceea ca v-am spus că se întâmplă cu râurile mici şi mijlocii în această ţară”, a explicat directorul general al ANM.
