Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, rămâne imperturbabil la ameninţările din partea Germaniei şi Franţei, care au obiecţii la reforma Politicii Agricole Comune (PAC), notează publicaţia germană Der Spiegel.
"Este mereu aceeaşi dramă", spune unul dintre confidenţii oficialului român. Fermierii au adresat, de asemenea, avertismente teribile privind consecinţele ultimei runde de reforme agricole, spune el, dar odată ce reformele au fost implementate, toată lumea a acceptat. Acum, din nou, lobby-ul agricultorilor vrea să ne facă să credem că nimic nu este mai bun decât status quo-ul", a precizat el.
Comisia Europeană doreşte reforma PAC, care consumă aproape jumătate din bugetul UE şi de care beneficiază în primul rând fermele mari din ''vechile'' state membre. Dar, Germania şi Franţa se opun demersurilor de a schimba sistemul astfel încât să favorizeze fermele mai mici, ecologice. Status quo-ul le convine de minune, relevă publicaţia germană.
Puţine subiecte au declanşat atâtea controverse în cadrul UE ca PAC. Nu este o surpriză, având în vedere că în joc sunt o mulţime de bani, subliniază Der Spiegel. Aproximativ 56 miliarde de euro - aproape jumătate din întregul buget al UE - a mers de la Bruxelles spre agricultura europeană în 2009.
Negocierile asupra reformelor politicii agricole sunt programate să înceapă în primul trimestru din 2011 şi sunt susceptibile să implice tocmeli mai dure decât oricând înainte. Este deja evident că vor fi mai puţini bani disponibili în total, începând cu 2014, în timp ce Parlamentul European va avea un cuvânt de spus în egală măsură în aceste negocieri, pentru prima dată, datorită punerii în aplicare a Tratatului de la Lisabona.
Multe capitale, printre care Berlinul şi Parisul, doresc ca lucrurile să rămână aşa cum sunt. Ambele guverne sunt influenţate de un lobby agricol puternic. Alţii ar dori mai degrabă eliminarea în întregime a ajutorului de stat. Un lucru este cert: nu a existat un motiv convingător pentru afluxul de subvenţii de la Bruxelles pentru o lungă perioadă de timp. Sistemul nu este doar ineficient şi nedrept, dar are, de asemenea, un impact îndoielnic asupra mediului ambiant, consideră Spiegel.
În prezent, agricultorii din "vechile" state membre ale UE primesc, în medie, de trei ori mai mult în plăţi directe la hectar decât vecinii lor din Europa de Est. Suma în Franţa este de două ori mai mare ca în Ungaria, în timp ce este de patru ori mai mare în Olanda decât în Slovacia. Liderul pachetului este Grecia, unde fermierii obţin de 10 ori mai mult la hectar decât omologii lor din România. În plus, cu cât o fermă este mai mare cu atât încasează mai multe subvenţii.
Comisarul Dacian Cioloş a propus un pachet ambiţios de reforme, relevă publicaţia germană. Cioloş vrea să redistribuie fonduri de la vechile către noile state membre ale UE, să reducă subvenţiile pentru operaţiuni la scară largă, sprijinind în schimb fermierii activi şi fermele mici şi să coreleze plăţile directe mai strâns de cerinţele de protejare a mediului.
Până în prezent, agricultorii pot obţine prime de la Bruxelles chiar dacă şi-au îndeplinit doar standardele minime de protejare a mediului. "E ca şi cum ai plăti şoferii doar pentru că se opresc la culoarea roşie a semaforului", a spus un strateg de mediu din guvernul german.
Cu toate acestea, guvernul german este încrezător că practicile subvenţionării ca atare fac suficient pentru a proteja mediul înconjurător, subliniind că Germania va implementa o subvenţie standardizată la nivel regional de aproximativ 315 euro la hectar de teren agricol sau de păşune permanentă în 2013. "În special locurile cu păşuni extinse vor beneficia", spune ministrul agriculturii Aigner. "Rolul de pionierat al Germaniei trebuie să fie recompensat", precizează ea.
