Creşterea economică a României ar urma să atingă un vârf de 4,2% în 2016, graţie creşterilor salariale puternice şi relaxării fiscale, în timp ce în 2017 se va modera uşor la 3,7% , arată previziunile economice de iarnă publicate de Comisia Europeană.
Comisia Europeană (CE) şi-a îmbunătăţit astfel estimările privind creşterea economică a României atât pentru 2015, cât şi pentru 2016 şi 2017, în condiţiile în care în toamnă prognoza un avans de 3,5% în 2015, urmat de o creştere de 4,1% în 2016 şi una de 3,6% în 2017.
Conform noilor cifre, Executivul comunitar estimează că în 2015 creşterea reală a PIB-ului României a fost una de 3,6%, cel mai ridicat ritm de creştere de după 2008. Pentru 2016 şi 2017, CE susţine că principalul motor al creşterii economice va rămâne cererea internă, în timp ce contribuţia netă a exporturilor va rămâne negativă. Reducerea TVA de la 24% la 20% în ianuarie şi majorarea salariului minim în luna mai vor stimula consumul şi vor împinge creşterea economică la 4,2% în 2016. Pe măsură ce inflaţia va accelera începând de la mijlocul lui 2016, creşterea consumului va încetini însă chiar şi aşa creşterea PIB-ului va rămâne peste potenţial la 3,7% în 2017.
"Un risc major la adresa prognozei macroeconomice reprezintă o posibilă implementare a legii dării în plată aşa cum a fost aprobată iniţial de Parlament. Aplicarea retroactivă a legii ar putea avea un impact negativ asupra creşterii creditului, încrederii consumatorilor şi investitorilor precum şi asupra cereri interne", se arată în raportul CE.
În pofida creşterii economie robuste, Comisia Europeană avertizează că deficitul de bază ar urma să crească semnificativ în perioada prognozată ca urmare a reducerii taxelor şi creşterii cheltuielilor. Dacă în 2015 deficitul guvernamental în termeni ESA a scăzut până la 1,1% de la 1,4% din PIB în 2014, Executivul comunitar estimează că în 2016 acesta ar urma să crească până la 3% din PIB, limita prevăzută în Tratatul de la Maastricht. Deficitul de bază este preconizat să se deterioreze până la 3,8% din PIB în 2017 ca urmare a unei noi reduceri a TVA, a eliminării unor accize suplimentare pe combustibili şi a taxei pe stâlp, care vor avea un impact negativ asupra veniturilor, susţine executivul comunitar.
La nivelul UE, previziunile de iarnă ale Comisiei indică faptul că perspectivele creşterii globale nu au cunoscut modificări majore faţă de previziunile de toamnă, însă au crescut riscurile, în principal din cauza unor factori externi. În zona euro, se preconizează o creştere economică de 1,7 % în acest an, de la 1,6 % anul trecut, şi de 1,9 % în 2017. Creşterea economică a UE este prevăzută să se stabilizeze la 1,9 % în acest an şi să ajungă la 2% anul viitor.
În toamna anului trecut, Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în creştere la 3,6% proiecţia privind avansul Produsului Intern Brut (PIB) pentru 2015 şi a menţinut la 4,1% estimarea privind creşterea economică în 2016.
În luna ianuarie, Banca Mondială şi-a îmbunătăţit estimările privind avansul economiei româneşti în 2015 până la 3,6%, faţă de 3% cât estima în luna iunie a anului trecut. Banca Mondială şi-a îmbunătăţit şi prognozele pentru acest an, economia românească urmând să înregistreze un avans de 3,9%, cu 0,7 puncte procentuale mai mult decât estimările din luna iunie a anului trecut. De asemenea, prognozele pentru 2017 au fost şi ele îmbunătăţite cu 0,6 puncte procentuale, până la 4,1%.
