Economia românească va înregistra în 2013 o creştere de 2,5%, care reflectă recesiunea persistentă din zona euro, urmând ca ritmul de creştere să se accelereze în perioada 2014-2017, la o rată medie anuală de 4%, se arată în raportul pe luna septembrie al Economist Intelligence Unit.
Prognoza din septembrie a EIU este uşor în creştere comparativ cu raportul publicat în luna iulie, care menţiona o creştere economică de 2,4% pentru 2013 şi o rată medie anuală de sub 4% în perioada 2014-2017.
România a evitat intrarea în recesiune în 2012, înregistrând o creştere a PIB de 0,7%, iar recuperarea economică ar urma să se consolideze în mod moderat în 2013. După ce zona euro va ieşi din recesiune, în 2014, ritmul de creştere se va accelera gradual la o medie anuală de 4% între 2014-2017, dat fiind că PIB-ul este susţinut de exporturi şi de creşterea cererii interne, se menţionează în raport.
Totuşi, potrivit raportului, guvernul român va întâmpina greutăţi în a reduce deficitul bugetar la ţinta stabilită de 2,1% din PIB în 2013 dacă nu va trece la tăieri nepopulare ale cheltuielilor publice şi dacă nu va restructura companiile de stat, în ciuda perspectivelor de creştere mai pozitive pentru 2013.
Programul macroeconomic al guvernului pentru perioada 2013-2016 implică o continuare a consolidării fiscale şi reforme menite să îmbunătăţească încasările la buget, managementul fondurilor publice şi absorbţia fondurilor europene. Reformele în companiile de stat, dar şi în sistemul de sănătate şi de învăţământ se vor lovi cel mai probabil de opoziţie politică şi socială, se arată în raport.
Guvernul român şi-a propus să reducă TVA de la 24% la 19% sau cotele de contribuţii sociale pentru 2014, însă aceste reduceri vor fi efectuate doar atunci când condiţiile fiscale o vor permite.
O misiune comună formată din FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială a încheiat un acord cu autorităţile române la 31 iulie, având ca scop continuarea tendinţei de consolidare fiscală graduală şi reducerea deficitului structural la mai puţin de 1% din PIB până în 2015. Programul se va concentra şi pe restructurarea şi privatizarea - sau închiderea - companiilor de stat care înregistrează pierderi.
Guvernul român intenţionează să coopteze management privat, capital şi tehnologie externe pentru modernizarea utilităţilor, îndeosebi în sectorul energiei şi al transporturilor. Totuşi, EIU prognozează că progresul în ceea ce priveşte reformele structurale va fi gradual şi supus întârzierilor, pe fondul opoziţiei sindicatelor.
Parlamentul României a aprobat un buget consolidat pentru 2013, cu o ţintă de deficit echivalentă cu 2,1% din PIB. Însă guvernul nu a reuşit să atingă ţinta deficitului bugetar de 2,2% din PIB în 2012, în mare parte din cauza suspendării, în decembrie 2012, a unor fonduri europene, din cauza unor iregularităţi în ceea ce priveşte plăţile. Între timp, plăţile au fost reluate şi, prin urmare, guvernul român se află în măsura de a menţine deficitul bugetar în marja de 3% din PIB.
În ceea ce priveşte politica monetară, Banca Naţională a României îşi mută atenţia de la controlul inflaţiei, aflată într-o tendinţă constantă de descreştere, către încurajarea recuperării economice. Totuşi, România va amâna adoptarea euro până cel mai devreme în 2016 sau 2017 şi poate pe termen nedefinit.
Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE va contribui la investiţiile în infrastructură, ceea ce ar putea duce la o creştere a potenţialului exporturilor pe termen mai lung. România a obţinut 22 miliarde de euro în fonduri structurale de la bugetul UE pentru următorul exerciţiu bugetar, 2014-2020, faţă de 20 miliarde de euro pentru actualul exerciţiu bugetar, (2007-2013). România va mai primi fonduri pentru agricultură în valoare de 17,5 miliarde de euro în perioada 2014-2020 de la Politica Agricolă Comună, o creştere substanţială de la 13,8 euro, în 2007-2013.
România a absorbit doar 12% din totalul fondurilor structurale aflate la dispoziţia sa în perioada 2007-2013, însă este foarte probabil ca absorbţia să se îmbunătăţească în următorii ani.
