România se află, încă, în faza post-criză în care creditarea rămâne redusă, deşi împrumuturile noi au început să crească, acesta fiind un comportament specific oricărei economii care a trecut printr-o criză, susţine consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, Lucian Croitoru.
"Creditarea a scăzut foarte mult. Nu este un comportament românesc. Este un comportament pe care l-am constatat în toate economiile, fie emergente, fie dezvoltate.
De câte ori este un boom într-o economie emergentă, urmează o criză profundă. După ce are loc spargerea unei astfel de bule, urmează ani buni în care creditarea rămâne foarte joasă, deşi producţia se reia", a explicat marţi Croitoru, în cadrul unei conferinţe de specialitate.
El a amintit o serie de cercetări realizate la nivel mondial din care reiese faptul că, în ţările emergente, creşterea economică poate fi reluată pe baza economiilor realizate de companii şi nu pe baza creditării. "Creşterea economică poate să se reia pentru că firmele au resursele lor, fac economisiri, pe care, dacă sectorul public nu se restructurează, vine Guvernul şi le ia prin impozite şi le plăteşte unde nu trebuie.
Şi la noi se întâmplă asta de 25 de ani. Dar creditarea rămâne în continuare scăzută şi noi suntem încă în această fază, deşi creditele noi tind să dea semne că se reiau", a mai spus Croitoru.
În data de 6 noiembrie, guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu vorbea despre o expansiune clară a creditului în monedă naţională arătând, însă, că finanţarea economiei reale, în special a IMM-urilor, nu este mulţumitoare.
Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în septembrie 2014 cu 0,2% (0,3% în termeni reali) faţă de luna precedentă, până la nivelul de 213,069 miliarde lei.
„Creditul în lei a crescut cu 0,6% (0,4% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,8% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,8%). La 30 septembrie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 4,5% (5,9% în termeni reali) faţă de 30 septembrie 2013, pe seama majorării cu 7,6% a componentei în lei (5,9% în termeni reali) şi a diminuării cu 12% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11%)”, se arată într-un comunicat al BNR.
