26 APRILIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Crăciun fără părinţi: Mai puţin de jumătate dintre părinţii care muncesc în străinătate se întorc acasă de Sărbători
Crăciun fără părinţi: Mai puţin de jumătate dintre părinţii care muncesc în străinătate se întorc acasă de Sărbători

Mai puţin de jumătate dintre copiii rămaşi singuri în ţară (41%) se vor bucura de sărbători petrecute împreună cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, care vor veni acasă de Crăciun. Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate, alături de părinţi, este redus (doar 7%), foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), arată datele unei anchete sociologice derulate de Salvaţi Copiii România, în rândul persoanelor în grija cărora au rămas copiii, beneficiari ai programelor organizaţiei. Printre motivele care i-ar face să revină acasă se numără locurile de muncă, îmbunătăţirea sistemului medical şi climatul socio-politic stabil.

Pentru 40% dintre copiii rămaşi în ţară, există certitudinea că părintele sau părinţii plecaţi vor rămâne departe de casă de Crăciun, în vreme ce 41% dintre ei ştiu că îşi vor vedea părinţii de Sărbători. Diferenţa este reprezentată de cazuri în care părinţii nu luaseră încă o decizie fermă legată de petrecerea sărbătorilor.

Datele anchetei realizate de Salvaţi Copiii România vizează aspecte complexe, printre care:

- Pe ce se cheltuiesc banii primiţi de la părintele/părinţii plecaţi. Dintre destinaţiile asociate cu nevoile copilului, cel mai frecvent indicată este reprezentată de alimente – 71% din cazuri, urmată de educaţie (rechizite, meditaţii, transport etc) – 60% din eşantion – şi cheltuieli locative (chirie, utilităţi, rate pentru achiziţia sau construcţia locuinţei) – 51%.
Nevoile legate de sănătate (medicamente, controale medicale, tratament sau terapii) au fost indicate de 39% dintre respondenţi, în timp ce cheltuielile care ţin de accesul copiilor la recreere şi activităţi de timp liber (jucării, tabere/excursii, hobby-uri, activităţi sportive, culturale sau artistice) apar în cazul a mai puţin de un sfert dintre copii (22%).
De asemenea, 26% dintre răspunsuri indică faptul că banii primiţi sunt cheltuiţi pentru alte destinaţii asociate nevoilor copilului, în timp ce, în 1 din 10 cazuri, sumele primite de la părinţii plecaţi merg şi spre alte destinaţii, neasociate nevoilor copiilor.

- Intenţia de a lua copilul în străinătate (emigrare definitivă). Perspectiva unei mutări definitive în străinătate, alături de părintele/părinţii plecaţi, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eşantion. Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă, diferenţa fiind reprezentată de situaţiile în care părinţii nu au luat încă o decizie în acest sens.
Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate alături de părinţi este redus (doar 7%), se observă că foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenţie, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens.

Ce i-ar aduce pe părinţi înapoi în ţară, alături de copiii lor: Dintre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de  întoarcere definitivă în ţară, cel mai frecvent invocat ţine de piaţa muncii (locuri de muncă, condiţii de salarizare) – 39%, urmat de îmbunătăţirea sistemului de sănătate (24%) şi de ameliorarea climatului social general/vieţii politice (20%).
Eventualele îmbunătăţiri ale infrastructurii sau ale sistemului de educaţie par a avea o greutate mai redusă în influenţarea deciziei părinţilor de a se întoarce definitiv în România (cu 17, respectiv 13 procente).

Harta copiilor rămaşi singuri în ţară

Peste 75.800 de copii sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor, arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

Cei mai mulţi copii rămaşi singuri acasă sunt în judeţele:
1. Suceava - 7.216;
2. Botoşani - 5.421;
3. Iaşi - 4.448;
4. Bacău - 3.569;
5. Neamţ - 3.527;
6. Prahova - 3.515;
7. Vaslui - 3.220;
8. Galaţi - 2.879;
9. Maramureş - 2.836;
10. Constanţa - 2.833.

Organizaţia Salvaţi Copiii a creat servicii sociale specializate adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, începând cu anul 2010, prin intermediul a 17 programe locale. Peste 9.800 de copii şi 6.850 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, au beneficiat până acum de servicii de intervenţie directă.
Peste 124.000 de persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă, precum şi cu privire la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării, potrivit unui comunicat al Organizaţiei.


Articole înrudite