Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind constituirea comisiilor de evaluare a incidenţei aplicării legii penale mai favorabile în cazul persoanelor aflate în executarea pedepselor şi măsurilor educative privative de libertate, din perspectiva intrării în vigoare a noului Cod penal şi a Codului de procedură penală, pentru a se evita apariţia cazurilor de privare nelegală de libertate.
În Nota de fundamentare se arată că, prin adoptarea de către Parlament a legilor privind Codul Penal şi Codul de procedură penală, fapt ce definitivează reforma în materie penală, procesual şi execuţional penală, întregul proces a dobândit certitudine cu privire la soluţiile legislative alese şi că, având în vedere că termenul de intrare în vigoare stabilit pentru toate aceste acte normative este 1 februarie 2014, se impune luarea măsurilor de implementare necesare în toate domeniile nou-reglementate.
"Astfel, după cum se cunoaşte, noul Cod penal vine cu o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator, aşa încât succesiunea celor două coduri penale poate ridica în multe situaţii problema determinării legii mai favorabile. Modificările regimului sancţionator cuprinse în noul Cod penal determină în concret necesitatea analizării situaţiei fiecărei persoane private de libertate şi a determinării legii penale mai favorabile, a modalităţii de aplicare a acesteia şi a efectelor pe care aplicarea legii penale mai favorabile le va avea asupra executării sancţiunilor aplicate", se spune în document.
Autorul proiectului susţine că deosebit de importantă este identificarea corectă şi urgentă a tuturor cazurilor în care, ca urmare a aplicării legii penale mai favorabile odată cu intrarea în vigoare a noilor coduri, se impune încetarea de îndată a detenţiei, pentru a se evita apariţia cazurilor de privare nelegală de libertate.
În acest sens, prezenta hotărâre propune cooperarea între MJ, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei Române în vederea evaluării legalităţii detenţiei persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate ori aflate în executarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, din perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri şi a legilor de punere în aplicare ale acestora.
Astfel, la nivelul fiecărui penitenciar, centru de reeducare şi centru de reţinere şi arestare preventivă se vor constitui comisii de evaluare formate din judecători, procurori şi personal din cadru penitenciarelor, al centrelor de reeducare, respectiv al centrelor de reţinere şi arestare preventivă.
Secretariatul comisiilor de evaluare va fi asigurat de către personalul penitenciarului/ centrului de reeducare/ centrului de reţinere şi arestare preventivă, după caz.
Comisiile de evaluare îndeplinesc următoarele obiective: analizează dosarele persoanelor care se află în executarea pedepselor privative de libertate; întocmesc fişe care cuprind: cuantumul şi stadiul executării fiecărei pedepse; pedepsele aplicate pentru fapte dezincriminate ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod penal; cuantumul în care se impune reducerea pedepsei ca urmare a aplicării art. 6 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal; data la care se împlineşte durata pedepsei reduse conform art. 6 din Codul penal; cazurile în care se impune înlocuirea pedepsei închisorii cu măsura educativă a internării într-un centru de detenţie.
De asemenea, comisiile de evaluare au obligaţia de a transmite dosarul complet al fiecărui condamnat la instanţele competente să dispună cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile.
"Instituţiile cu atribuţii în domeniu vor asigura de îndată sprijin în vederea completării şi formării dosarelor, la solicitarea comisiilor de evaluare ori a penitenciarului, centrului de reeducare sau a centrului de reţinere şi arestare preventivă", se mai precizează în notă.
La final, se arată că au fost consultate instituţiile şi autorităţile cu atribuţii în domeniu, prezenta formă fiind rezultatul consensului tuturor instituţiilor implicate — CSM, PÎCCJ, MAI şi ANP, iar actul normativ are nevoie de avizul Consiliului Superior al Magistraturii şi Consiliului Legislativ.
