Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, într-un interviu pentru AGERPRES, că Guvernul a convenit să prelungească dezbaterile publice asupra proiectului privind restituirea proprietăţilor, dar va trebui să-l trimită cât mai rapid în Parlament, care va avea decizia finală asupra conţinutului normativ.
El a reamintit că decizia-pilot a CEDO obligă România să legifereze o soluţie, iar cele aproximativ zece acte normative cu rang de lege adoptate în materie în ultimii douăzeci de ani, cu definiţii şi concepte diferite, au condus la jurisprudenţă neunitară.
Ministrul Predoiu consideră totodată că trebuie activat un dialog politic între Coaliţie şi Opoziţie în problema restituirii proprietăţilor, pentru a facilita adoptarea rapidă a unei soluţii legislative.
AGERPRES: Domnule ministru, proiectul de lege privind restituirea proprietăţilor a suscitat dezbateri în opinia publică. Când va fi el adoptat de Guvern şi transmis Parlamentului?
Cătălin Predoiu: În Guvern am discutat astăzi îndelung proiectul Agenţiei Naţionale privind Restituirea Proprietăţilor iniţiat prin Ministerul Finanţelor Publice. Am convenit să prelungim dezbaterile publice asupra proiectului, pentru că Guvernul este deschis dialogului. Pe de altă parte, Guvernul va trebui să trimită cât de rapid acest proiect în Parlament, care va avea decizia finală asupra conţinutului normativ.
AGERPRES: Aţi afirmat recent că Guvernul a acţionat în această problemă constrâns de fluctuaţia legislativă, decizia-pilot a CEDO şi restricţiile bugetare. Ce efecte au produs acestea?
Cătălin Predoiu: Cele aproximativ zece acte normative cu rang de lege adoptate în materie în ultimii douăzeci de ani au operat cu definiţii şi concepte diferite, care în final au condus la jurisprudenţă neunitară. Autorităţile administrative desemnate cu aplicarea legii nu au lucrat prea bine şi au fost afectate de fenomene de parazitare, de către o "industrie a retrocedărilor" practicată de intermediari.
Procesele la CEDO şi condamnările României la CEDO s-au multiplicat până în punctul în care Curtea este ameninţată cu un blocaj şi bugetul nostru cu epuizarea resurselor pentru despăgubiri. Pe rol la CEDO sunt acum peste 2.000 de cauze repetitive suspendate în care se cer despăgubiri la valoarea de circulaţie. Decizia-pilot a CEDO obligă România să legifereze o soluţie. Aceste premise constituie un adevărat nod gordian, pe care nimeni nu îl mai poate desface altfel decât în modalitatea cunoscută. Guvernul dă dovadă de responsabilitate atunci când iniţiază procesul legislativ care se va desăvârşi în Parlament.
AGERPRES: Este sistemul judiciar responsabil pentru această situaţie?
Cătălin Predoiu: Jurisprudenţa neunitară a fost provocată, în principal, de deficienţele legislative în această materie. Judecătorul lucrează cu două instrumente principale: legea şi piesele de la dosar. Când legea este inconsecventă şi piesele dosarului eliberate de autorităţile responsabile sunt viciate, rezultatul nu poate fi decât jurisprudenţa neunitară. Nu am ezitat să critic sistemul judiciar, atunci când am considerat că sunt argumente pentru critică. Dar, în problema restituirii proprietăţii, ar fi inexact să socotim magistraţii "vinovatul de serviciu". Deciziile CEDO "vorbesc" explicit de soluţii neunitare şi inechitabile prevăzute de legile care s-au succedat.
AGERPRES: Ambasadorul SUA la Bucureşti şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la limitarea despăgubirilor în proiectul de lege. De ce s-a optat pentru această decizie?
Cătălin Predoiu: Din punct de vedere teoretic, iniţiatorul unui astfel de proiect are de făcut câteva alegeri care ţin de principiile şi structura actului normativ: despăgubire în numerar sau restituire în natură, despăgubire la valoarea de circulaţie sau o valoare fixată în funcţie de anumite criterii, etc. Din păcate, Guvernul nu este în măsură să dispună între astfel de opţiuni. Nu îşi poate permite astfel de dileme. Dacă legea ar prevedea soluţia restituirii în natură acolo unde bunul există, pe de o parte, şi despăgubiri plafonate în cazul în care bunurile nu există, pe de alta parte, s-ar încălca art.1 din Protocolul 1 Adiţional la CEDO, raportat la art.14 din CEDO, s-ar produce o discriminare. Iar, pe de altă parte, despăgubirile la valoarea de circulaţie ar depăşi resursele bugetare de care dispune Ministerul Finanţelor Publice. În fine, suntem presaţi şi de timp, trebuie să acţionăm, să iniţiem dezbaterea în Parlament, care va avea cuvântul final.
AGERPRES: Credeţi că Parlamentul va adopta această lege pe un subiect sensibil într-un an electoral?
Cătălin Predoiu: Eu cred în Parlament şi în dialogul politic. Parlamentul a probat responsabilitate în adoptarea Codurilor, a Legii "micii reforme", a Legii răspunderii disciplinare a magistraţilor, a Legii "confiscării extinse", etc. Cred că un dialog politic între Coaliţie şi Opoziţie trebuie activat în problema restituirii proprietăţilor, care reprezintă un subiect de larg interes public, pentru a facilita adoptarea rapidă a unei soluţii legislative.
