Campania anticorupţie în România ajunge la elita politică

Marți, 03 Martie 2015 00:00
Publicat în National
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

La 8 ani de la aderarea la UE şi la 13 ani de la înfiinţarea DNA, se pare că România se ocupă serios de infracţionalitate, ceea ce a fost un motiv de laudă din partea Comisiei Europene, opinează publicaţia Kapital din Bulgaria. „România este pe drumul bun şi trebuie să se ţină de el. Rezolvarea problemei corupţiei rămâne cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, luna trecută, comentând ultimul raport pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Raportul arată că progresul continuă în ţară, precum şi domeniile în care mai trebuie făcuţi paşi concreţi. Potrivit acestuia, acţiunile întreprinse de sistemul judiciar pentru combaterea corupţiei continuă să aibă o inerţie impresionantă.
“Salutăm progresul obţinut în ultimul an, care trebuie să fie confirmat şi în anul 2015. Încrederea românilor în sistemul judiciar şi anchetele anticorupţie s-au înmulţit sub forma unui profesionalism mai mare a sistemului judiciar în ansamblu. Continuând împreună MCV-ul, care se bucură de sprijinul clar al cetăţenilor, Comisia Europeană va continua să susţină eforturile României pentru independenţa numirilor înalţilor magistraţi şi privind combaterea sistematică a corupţiei”, a spus Timmermans.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care supraveghează reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei în România şi Bulgaria, a fost impus în anul 2007. Rapoartele pozitive sunt de o importanţă vitală pentru ca statele să fie admise în Spaţiul Schengen.

Progrese vizibile

Doar anul trecut, 1.138 de persoane publice, între care oameni politici, oameni de afaceri, judecători şi procurori, au fost puse sub învinuire de DNA. Asta înseamnă peste patru pe zi, cu excepţia sărbătorilor şi a afectat peroanele care până de curând au fost considerate a fi intangibile. Însă ce s-a schimbat în România?
“În doar trei ani, cele două partide mari – liberal-democraţii şi social-democraţii, au fost învinse la alegeri”, explică analistul Alina Mungiu Pippidi, preşedinte al institului politic independent Societatea Academică din România. Rezultatul este că ceea ce ea numeşte “mafia transpartinică”, care a guvernat ţara, a comis abuzuri şi a cumpărat procurori şi judecători, se află deja în haos.
De asemenea, important, în opinia sa, este şi noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, ales în noiembrie anul trecut.
Ca şi outsider politic, el nu este un garant al tranzacţiilor secrete între principalele partide care coordonează politica românească în ultimii 25 de ani. Între sentinţele DNA este şi cea a fostului ministru al tineretului şi sportului, Monica Ridzi. Ea a fost acuzată la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, pentru că a cheltuit 800.000 de dolari din banii publici pe concerte pentru tineret la preţuri umflate, folosind companii loiale ei. Banii au fost împărţiţi între ea şi partidul său. DNA se bazează pe serviciile secrete pentru ascultarea pricipalilor actori politici. “Până în momentul de faţă, serviciile spuneau cine să fie anchetat, însă deja nu mai e aşa”, a spus Alina Mungiu Pippidi.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu