În timp ce UE se reorientează către reţeaua feroviară pentru a proteja mediul, România, membru al Uniunii din 2007, acţionează tocmai invers, comentează agenţia franceză de presă AFP. Între 1990, anul revenirii la un sistem democratic, şi 2009, numărul celor care călătoresc cu trenul s-a micşorat de şase ori, ajungând de la 407,9 milioane la 70,3 milioane, potrivit Oficiului de statistică. Iar degringolada continuă. "Traficul ar putea scădea cu 10 la sută în 2010", a declarat pentru AFP directorul departamentului de călători al companiei feroviare naţionale CFR, Liviu Pescăraşu.
Numărul maşinilor s-a triplat în 20 de ani, trecând de la 1,3 la patru milioane, românii îndreptându-se către un "lux" rar în perioada comunistă. "Este aproape la fel ca în Franţa, unde s-a renunţat la tramvai în epoca maşinii ... pentru a se reveni la acesta ulterior", subliniază Ştefan Roşeanu, de la Asociaţia industriilor feroviare.
Renunţarea la călătoria cu trenul se explică şi prin prelungirea duratei traseelor determinată de infrastructua din ce în ce mai precară. Viteza comercială este de abia 50 de kilometri pe oră. Între oraşele turistice Sibiu şi Braşov, legăturile directe sunt întrerupte de mai multe luni din cauza unui pod avariat. Întârzierile de una până la trei ore sunt tot mai dese pe numeroase trasee. Atunci, în pofida confortului vagoanelor pe marile linii, călătorii renunţă la acest tip de transport.
Potrivit datelor oficiale, 40 la sută din căile ferate şi 96 la sută din podurile feroviare au nevoie de reparaţii majore. "România trebuie să investească mai mult în infrastructura feroviară care se distruge rapid din cauza lipsei de întreţinere", a declarat pentru AFP Comisia Europeană. "Lipsa de dinamism a sectorului feroviar nu este cu siguranţă bună pentru economia românească", aflată deja în recesiune, adaugă aceasta.
Din cauza infrastructurii deficitare, Ford nu reuşeşte să exporte 1.000 de maşini pe care vrea să le producă pe zi la Craiova, a explicat ambasadorul Statelor Unite.
Cu siguranţă, liniile sunt în renovare în cadrul proiectelor europene, cum ar fi cea între Constanţa şi Bucureşti. Acest traseu de 225 de kilometri este parcurs în prezent cel mai adesea în cinci ore, o durată mai mare decât în perioada comunistă. Durata acestuia trebuie redusă la două ore şi 30 de minute la jumătatea lui 2011, afirmă ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Restricţii de viteză vor persista totuşi până în 2015, renovarea podului peste Dunăre nefiind luată în considerare iniţial, avertizează directorul adjunct al proiectelor europene pentru CFR, Radu Irimia, care de la sosirea sa încearcă să pună în funcţiune numeroase proiecte. Pe o porţiune renovată cu fonduri europene între Bucureşti şi Câmpina, lipsa de întreţinere conduce din nou la restricţii de viteză, a declarat pentru AFP o sursă din domeniu.
Deşi criza este adeseori evocată ca un element explicativ, experţii amintesc că România a cunoscut zece ani de creştere fără ca reţeaua feroviară să beneficieze de investiţiile necesare. După ce a primit 610 milioane de euro de la UE, Bucureştiul dispune în principiu, din 2007, de 1,85 de miliarde de euro pentru infrastructura feroviară. "Această situaţie catastrofală rezultă dintr-o lipsă de voinţă politică ce durează de mai mulţi ani", conchide Roşeanu. Ministrul Transporturilor nu a răspuns întrebărilor AFP.
