Numărul românilor cu averi de peste 5 milioane de dolari a crescut cu 13% anul trecut, la 3.720, de la 3.280 în 2016, iar al celor ce au active mai valoroase de 50 de milioane de dolari a crescut de la 210 la 240, cu 14%, arată datele companiei de consultanţă imobiliară Knight Frank, potrivit Mediafax.
Până în 2022 numărul ultrabogaţilor, cu averi mai mari de 50 de milioane de dolari va ajunge în România la 360 (creştere de 50%), iar numărul celor cu averi de peste 5 milioane de dolari va creşte la 5.630 (51%), arată compania, care a lansat a 12-a ediţie a The Wealth Report, studiu asupra averilor private globale.
Studiul mai arată că numărul persoanelor ultra-bogate (cu active nete de 50 milioane de $ sau mai mult) a crescut pe plan mondial cu 10% în 2017, ajungând la 129.730 de persoane, cu o avere combinată de 26.400 miliarde de dolari.
Populaţia ultra-bogată a crescut într-un ritm semnificativ mai rapid în 2017 decât în ultimii cinci ani, când creşterea cumulată a fost de 18%. Această tendinţa în crearea averilor reflectă avântul economiei globale de la începutul lui 2017. Previziunile solide ale specialiştilor în averi estimează o creştere cu 40% până în 2022 a averilor persoanelor ultra-bogate.
Pe continente, evoluţia celor ultra-bogat între 2012-2017 oferă o imagine mixtă: în timp ce numărul persoanelor cu active nete de 50 milioane de dolari sau peste a crescut în America de Nord (+31%), Asia (+37%) şi Europa (+10%), celelalte cinci regiuni au experimentat scăderi, mai ales în America Latină şi Caraibe (-22%) şi în Rusia şi spaţiul CIS ( -37%).
America de Nord rămâne cea mai bogată regiune a lumii, ea găzduind aproximativ 34% din ultra-bogaţi, adică peste 44.000. Europa (cu 35.180 de persoane ultra-bogate) a pierdut locul doi, care a fost preluat de Asia (cu 35.880 de persoane ultra-bogate).
Datele au mai arătat că numărul persoanelor din lume cu active nete de 5 milioane de dolari sau mai mult a crescut cu 9% în 2017, iar numărul celor cu active nete de peste 500 milioane de dolari a urcat cu 11%.
Metodologia de calcul a studiului a luat în considerare creşterea PIB, performanţele pieţelor bursiere şi a altor investiţii, precum şi tendinţele de distribuţie a averilor. Monedă joacă, de asemenea, un rol important. Datele sunt exprimate în dolari americani şi, că urmare, schimbările monedelor locale în relaţie cu dolarul au avut şi ele un impact, precizează autorii studiului.
