Marea Mediterană este una dintre cele mai studiate mări din lume. Deşi "evaluările precedente mizau pe existenţa a 8.000 - 12.000 de specii", noul recensământ al vieţii marine, realizat pe baza mai multor studii recente, a repertorizat circa 17.000 de specii. Multe alte specii nu au fost încă descoperite, consideră autorii studiului, publicat în revista ştiinţifică online Plos One. Această biodiversitate atât de bogată este însă expusă în faţa multor pericole, care se manifestă mult mai puternic în Mediterana decât în alte mări de pe Terra. "Impactul activităţilor umane este mai mare în Mediterana decât în alte mări ale planetei", afirmă autorii acestui raport. Printre posibilele explicaţii se numără istoria Mării Mediterane - o regiune locuită de multe milenii - şi geografia ei - Mediterana fiind o mare aproape închisă. Mamiferele marine, precum caşaloţii şi delfinii, au plătit deja un tribut greu. Multe alte specii emblematice, precum foca Monachus monachus, au dispărut din Marea Mediterană.
Pe lista pericolelor, "degradarea şi pierderea habitatului sunt cei mai răspândiţi factori în zilele noastre", afirmă oamenii de ştiinţă, citând drept cauze "dezvoltarea regiunilor de coastă" ale bazinului mediteranean şi poluarea. Pescuitul excesiv reprezintă al doilea mare pericol pentru biodiversitate şi se va intensifica în următorii 10 ani, potrivit acestui raport.
O particularitate majoră a Mării Mediterane este dată de prezenţa importantă a speciilor invazive, "un factor crucial care va continua să modifice biodiversitatea" acestei mări. Provenind din alte mări, numărul total al acestor specii este estimat la peste 600, reprezentând 4% din totalul speciilor recenzate. Aceste specii exogene, "al căror număr a crescut în ultimele decenii", au ajuns în Mediterana la bordul vapoarelor - în apa utilizată ca balast -, prin canalul Suez şi prin strâmtoarea Gibraltar. "Răspândirea speciei Mnemiopsis Leidy (meduza americană) din Israel şi până în Spania, în 2009, a provocat îngrijorări majore, din cauza impactului ei negativ asupra ecosistemelor şi a zonelor de pescuit", se indică în acest studiu. Alte specii, precum moluştele şi scoicile japoneze, au fost introduse voluntar în Mediterana odată cu dezvoltarea acvaculturii. "Bazinele pentru scoici au devenit veritabile porţi de intrare în apele de coastă" pentru o serie întreagă de alge, spun experţii.
Încălzirea globală va accentua şi mai mult acest fenomen. O mare mai caldă va atrage noi specii tropicale, iar populaţiile deja prezente în Marea Mediterană vor migra către zone noi, care la ora actuală nu le sunt favorabile, au explicat oamenii de ştiinţă, care descriu în detaliu acest fenomen de "tropicalizare" a Mediteranei. Acest fenomen va reprezenta fără îndoială "o nouă ameninţare" pentru biodiversitate, dar şi o nouă sursă de bogăţie în anumite zone, în opinia unor experţi. Însă, "la nivel general, instalarea unor noi specii de origine tropicală ar putea conduce la pierderea caracterului particular al comunităţilor mediteraneene", spun specialiştii.
Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că "este nevoie de o vastă analiză a iniţiativelor ce trebuie luate în materie de conservare, pentru păstrarea biodiversităţii mediteraneene", adăugând că această mare poate să devină astfel "un model de urmat pentru oceanele lumii".
