Astronomii care fac parte din misiunea Kepler au descoperit o nouă exoplanetă, numită Kepler-452b, despre care susţin că este remarcabil de asemănătoare cu Terra. Deşi a fost numită "vărul mai mare al Pământului", viaţa pe Kepler-452b ar fi, totuşi, foarte diferită de viaţa pe Terra. Un grup de cercetători a reuşit să explice cum ar arăta viaţa pe această exoplanetă.
Kepler-452b se află la o distanţă de 1.400 de ani lumină şi gravitează în jurul propriei sale stele, care se află la o distanţă cu 5% mai mare decât se află Terra de Soare, astfel că o rotaţie completă are loc în 385 de zile. Kepler-452b e cu 60% mai mare decât Terra şi probabil de cel puţin cinci ori mai masivă, deci gravitaţia sa ar fi considerabil mai mare decât cea cu care sunt obişnuiţi oamenii. Potenţialii exploratori s-ar simţi, deci, de două ori mai "grei" decât se simt pe Pământ, spun cercetătorii, citaţi de space.com.
"Iniţial, ar fi o provocare", a spus Jon Jenkins, membru al misiunii care a descoperit exoplaneta. "Posibilii vizitatori ar putea, însă, face faţă acestei provocări. Până la urmă, şi pompierii sau cei care urcă pe munte cu rucsacul în spate cară greutăţi, imitând efectul gravitaţiei de pe Kepler. Dacă am ajunge acolo, am deveni mai puternici. Oasele noastre ar deveni mai puternice, ar fi ca şi cum ai merge la sală în fiecare zi. Pe termen lung, gravitaţia de pe această planetă ar duce la schimbări semnificative în corpurile potenţialilor colonişti", a adăugat John Grunsfeld, fost astronaut.
Alte caracteristici ale exoplanetei le-ar fi, totuşi, mai familiare potenţialilor colonişti umani. De exemplu, Kepler orbitează în jurul unei stele asemănătoare Soarelui, aflată aproximativ la aceeaşi distanţă.
Celelalte aspecte ale vieţii pe Kepler necesită, însă, mai multă imaginaţie, în lipsa unor date concrete. Cercetătorii au declarat că vărul Terrei are mari şanse să fie o planetă telurică, cu zone stâncoase, vulcani activi şi apă, însă masa şi compoziţia acesteia nu au fost încă determinate.
Echipa de cercetare mai speculează că steaua în jurul căreia orbitează exoplaneta e mai bătrână decât Soarele nostru (6 miliarde de ani, comparativ cu 4,5 miliarde). Acest lucru înseamnă că suprafaţa acestei planete ar putea deveni, în timp, asemănătoare celei de pe Venus, care primeşte o cantitate de lumină semnificativ mai mare, comparativ cu Pământul. Acest scenariu nu se va întâmpla, însă, mai devreme de 500 de milioane de ani (în condiţiile în care estimările asupra mărimii planetei şi a stelei sale ar fi corecte). "Nu ştim cu exactitate cum ar fi. E fascinant să îţi imaginezi, acest lucru îţi dă prilejul să te gândeşti la propriul nostru ecosistem, la propria noastră planetă. Suntem norocoşi să ne aflăm într-o zonă propice vieţii", a conchis Jenkins.
Vaticanul exclude probabilitatea unei întâlniri de gradul trei
Orice descoperire a unei noi planete şi, cu atât mai mult, descoperirea de către NASA a planetei Kepler 452b, această exoplanetă similară Pământului, constituie "o veste bună", a declarat pentru AFP José Funes, un iezuit de origine argentiniană, ca şi Papa Francisc. Însă "până în prezent nu există nicio dovadă a existenţei vieţii şi cu atât mai puţin a vieţii inteligente" pe Kepler 452b. "Există probabilitatea (ca acolo) să existe viaţă şi, de ce nu, chiar viaţă inteligentă, însă nu vom avea cum să aflăm cu certitudine niciodată" din cauza distanţei enorme dintre Pământ şi Kepler 452b, a explicat el.
Cu tehnologia din prezent ar fi nevoie de 11 milioane de ani pentru ca o navă sau sondă trimisă de pe Pământ să ajungă la Kepler 452b, situată la 1.400 de ani lumină.
Posibilitatea existenţei vieţii extraterestre nu complică însă mesajul biblic. "Descoperirea vieţii (extraterestre) inteligente nu înseamnă neapărat că mai există încă un Iisus" sau că Dumnezeu şi-a trimis acolo Fiul, asigură părintele Funes. "Încarnarea Fiului lui Dumnezeu este un eveniment unic în istoria umanităţii şi a Universului", a explicat părintele Funes, diplomat în teologie şi doctor în astronomie. "Dumnezeu s-a întrupat în Iisus doar pe planeta noastră, în Palestina, acum 2.000 de ani. Şi El nu a ales un francez, un italian sau un argentinian, ci un evreu", a subliniat el zâmbind şi adăugând că vorbeşte în nume personal şi nu al bisericii pe care o reprezintă, care nu a adoptat o poziţie oficială asupra acestor subiecte. Însă, "în ipoteza existenţei vieţii inteligente (pe o altă planetă) eu nu văd nicio contradicţie cu credinţa creştină", a susţinut el, declarându-se însă, cu titlu personal, "foarte sceptic" cu privire la această eventualitate. "Eu nu cred ... S-ar putea ca mâine să fiu contrazis, însă nu cred că vom ajunge în ziua în care să ne întâlnim cu un Mister Spock" (personaj extraterestru celebru din seria "Star Trek"), a glumit el.
