16 NOIEMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Interfaţă creier-computer prin care pacienţii paralizaţi îşi pot comunica gândurile
Interfaţă creier-computer prin care pacienţii paralizaţi îşi pot comunica gândurile

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat o interfaţă creier-computer care citeşte nivelurile de oxigen din sânge şi permite comunicarea descifrând gândurile pacienţilor care sunt total paralizaţi şi care nu pot vorbi, relatează Reuters.
Într-un test al sistemului la patru pacienţi cu sindromul "locked-in" complet — care nu-şi pot mişca nici măcar ochii pentru a comunica — acesta i-a ajutat să-şi folosească gândurile pentru a răspunde cu "Da" sau "Nu" întrebărilor care li se adresau.
Oamenii care sunt paralizaţi cu excepţia mişcărilor ochilor în sus şi în jos şi a clipitului sunt diagnosticaţi cu sindromul "locked-in". Atunci când capacitatea de a mişca ochii se pierde, afecţiunea se numeşte sindrom "locked-in" complet.
Cercetătorii care au efectuat testul au spus că interfaţa creier-computer (brain-computer interface, BCI), care este neinvazivă, poate transforma vieţile unor astfel de pacienţi, permiţându-le să-şi exprime sentimentele şi opiniile celor iubiţi şi celor care îi îngrijesc.
Contrar aşteptărilor, susţin cercetătorii, pacienţii au declarat că sunt "fericiţi", în ciuda condiţiei lor medicale.
"Rezultatele frapante au răsturnat propria mea teorie că oamenii cu sindrom locked-in complet nu sunt capabili de comunicare", a declarat Niels Birbaumer, cercetător în cadrul Centrului Wyss pentru bioinginerie şi neuroinginerie din Elveţia, care este una dintre cele două persoane care au condus studiul.
Testul clinic, ale cărui rezultate au fost publicate în publicaţia PLOS Biology, a implicat patru pacienţi cu scleroză laterală amiotrofică (amyotrophic lateral sclerosis — ALS), care se caracterizează printr-o pierdere progresivă a unei părţi a celulelor nervoase ale creierului şi măduvei spinării denumite neuroni motori, care sunt responsabili pentru mişcare.
Cercetătorii au pus întrebări personale cu răspunsuri cunoscute, precum "Este numele soţului tău Joachim?", şi întrebări deschise la care se putea răspunde cu "Da" sau "Nu", ca "Sunteţi fericit/ă?".
Dispozitivul BCI a utilizat tehnologii precum spectroscopia aproape de infraroşu şi electroencefalografia (EEG) pentru a măsura gradul de oxigenare a sângelui şi activitatea electrică din creier.
"Maşina înregistrează fluxul sanguin şi calculează cum se schimbă în timpul răspunsurilor 'Da' sau 'Nu', iar computerul dezvoltă un model", a declarat Birbaumer pentru Reuters.
"După o vreme, ştim ce gândeşte pacientul când are în minte un 'da' sau un 'nu' şi de aici calculăm răspunsul", a adăugat el.
Întrebările cu răspuns cunoscut au generat răspunsuri corecte în şapte cazuri din zece, iar întrebarea "Sunteţi fericit/ă?" a dus la un răspuns pozitiv de la toţi cei patru pacienţi implicaţi în test, atitudine care nu s-a modificat de-a lungul mai multor săptămâni.
John Donoghue, directorul al Centrului Wyss, a salutat testul ca pe "un prim pas crucial în provocarea de a recăpăta mişcarea pentru pacienţii cu sindrom locked-in complet".
El a precizat că echipa plănuieşte acum să dezvolte tehnologia mai departe şi îşi propune ca în cele din urmă ca ea să fie disponibilă şi pentru persoanele cu paralizie produsă de ALS, atac vascular-cerebral sau vătămarea măduvei spinării.


Articole înrudite