Episoadele de caniculă la nivelul oceanelor au fost din ce în ce mai lungi şi mai frecvente în ultimul secol, iar acest fenomen ar putea avea "efecte devastatoare pe termen lung", potrivit unui studiu publicat recent în Nature Communications, citat de AFP.
Între anii 1925 şi 2016, frecvenţa episoadelor de caniculă la nivelul oceanelor a crescut, în medie, cu 34%, iar durata a fost cu 17% mai mare, cu o accelerare a acestui proces începând din 1986, conform rezultatelor acestei cercetări, promovată de realizatorii săi drept primul studiu de acest tip realizat până în prezent la nivel mondial.
Un val de caniculă la nivelul oceanelor este echivalent cu cel puţin cinci zile consecutive în care suprafaţa apei este "anormal de caldă".
Oceanele joacă un rol esenţial în reglarea climatului planetei noastre. Ele înmagazinează o parte din radiaţia solară la nivelul Ecuatorului, apoi apele se deplasează către poli şi eliberează căldura, reglând astfel temperatura atmosferei.
Oceanele absorb peste 90% din căldură datorită efectului de seră
"Unii dintre noi s-ar putea bucura de apa mai caldă când se duc să înoate, însă aceste valuri de căldură au un impact semnificativ asupra ecosistemelor, biodiversităţii, pescuitului, turismului şi acvaculturii", a avertizat Eric Oliver de universitatea canadiană Dalhousie, coordonatorul studiului. "Aceste evenimente sunt adesea asociate cu unele consecinţe economice profunde", a adăugat el.
Aceste schimbări pot fi atribuite încălzirii globale provocate de om care se răsfrânge şi asupra temperaturii oceanelor, susţin cercetătorii.
''S-a evidenţiat o asociere clară între creşterea temperaturilor medii la suprafaţa apei şi cea a valurilor de caniculă la nivelul oceanelor, în mod similar înmulţirii evenimentelor de căldură extremă asociate creşterii temperaturii medii globale'', a precizat unul dintre coautorii cercetării, Neil Holbrook, profesor la Universitatea din Tasmania.
În timp ce oceanele absorb peste 90% din căldură datorită efectului de seră ''este posibil ca episoadele de caniculă marină să progreseze'', a adăugat el.
Aceste valuri de caniculă pot provoca albirea coralilor, decesul în masă al nevertebratelor şi dispariţia pădurilor de varec.
Activităţile umane nu sunt cruţate de aceste schimbări ce pot conduce la scăderea cantităţii de peşte disponibilă şi la alte efecte economice. Spre exemplu, în anul 2011, Australia de Vest s-a confruntat cu un val de încălzire a apei care a perturbat ecosistemul oceanic. Astfel, rolul dominant al populaţiei de alge kelp a fost preluat de alte tipuri de alge. Anul următor, un val de caniculă la nivelul apei a condus la o ''explozie'' a populaţiei de homari în Golful Maine din Statele Unite şi la prăbuşirea preţurilor, afectând sever industria locală bazată pe crustacee.
Studiul a fost bazat pe date colectate în ultimii o sută de ani cu ajutorul navelor şi al staţiilor terestre, dar şi pe informaţii obţinute cu ajutorul sateliţilor. În elaborarea concluziilor, cercetătorii au făcut abstracţie de efectele fenomenelor excepţionale precum El Nino.
