Miliarde de copaci. Milioane de insecte diferite. Păsări şi reptile. De asemenea, mamiferele. Amazonul este o adevărată comoară a biodiversităţii. O comoară pe care pare mai important ca niciodată să o păstrăm în contextul încălzirii globale. Dar un raport lansat la începutul lunii septembrie 2022 de liderii indigeni sugerează că pădurea tropicală amazoniană a atins deja punctul de vârf.
Conform IPCC (Panelulul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice), un punct de basculanţă corespunde unui „prag critic dincolo de care un sistem este reorganizat, adesea brutal şi/sau ireversibil”.
În cazul pădurilor tropicale amazoniene, oamenii de ştiinţă au fost mult timp îngrijoraţi de efectele combinate ale defrişării şi încălzirii globale. Va veni o zi în care ea nu va mai putea să-şi menţină echilibrul natural. S-ar transforma apoi într-o savană, cu copaci mai puţin impunători, o biodiversitate mai săracă şi o capacitate mai mică de stocare a carbonului.
Au spus-o cercetătorii în 2021 şi apoi chiar la începutul acestui an 2022. Dar conform raportului publicat acum câteva zile, a sosit acea zi. În special pentru că datele privind starea acoperirii forestiere colectate între 1985 şi 2020, arată că 26% din pădurea amazoniană fie a fost pierdută (20%), fie este acum într-o stare avansată de degradare (6%).
Analiza altor date arată efectele defrişărilor-precipitaţiile care au scăzut deja cu 17% în ultimii 20 de ani în zona Boliviei, cu o creştere a temperaturii de +1,1°C. Şi o imensă regiune care deja evoluează într-o savană. În sudul Amazonului, sezonul uscat durează acum patru până la cinci luni. Aceasta este cu cinci săptămâni mai mult decât în 1999 (de la cinci la şase luni de secetă, pădurea nu ar supravieţui).
Experţii cer astfel refacerea rapidă a cel puţin 6% din pădurea amazoniană – sau 54 de milioane de hectare –, echivalentul suprafeţei care este astăzi foarte degradată. Industria petrolieră şi industria minieră degradează rapid şi masiv pădurea ca şi proiectele de construcţie a drumurilor care îi ameninţă integritatea. Dar, potrivit unui studiu foarte recent, proiectele agricole trebuie revizuite în principal. Între 90 şi 99% din totalul defrişărilor de la tropice se datorează, de fapt, direct sau indirect agriculturii.
Între 1 şi 4 septembrie, Institutul Naţional Brazilian de Cercetări Spaţiale (INPE) a identificat nu mai puţin de 12.133 de incendii în Amazon. Adică mai mult de două treimi din totalul pentru toată luna septembrie 2021. Şi vine după cel mai rău august din ultimii doisprezece ani.
Amintiţi-vă că pădurea tropicală amazoniană este cea mai mare pădure tropicală din lume. Acesta găzduieşte o biodiversitate nepreţuită şi joacă un rol major în sistemul climatic al Pământului. Prin influenţa sa asupra precipitaţiilor unui întreg continent şi prin cantităţile colosale de carbon pe care le depozitează.
Astăzi, o echipă internaţională de cercetători publică – ca parte a proiectului Tipping Points in the Earth System (TiPES), un proiect dedicat studiului punctelor de basculanţă – un studiu care concluzionează că, de la începutul anilor 2000, mai multe peste trei sferturi din pădurea tropicală amazoniană şi-a pierdut rezilienţa. Adică, capacitatea lor de a se recupera după orice tulburare. Fie că este vorba despre o operaţiune de defrişare, o furtună sau un incendiu de pădure.
