Oamenii de ştiinţă din China au anunţat joi că au descoperit o modalitate pentru a transforma regolitul inospitalier de pe Lună într-un sol fertil pentru agricultură, informează Reuters.
Dacă omenirea îşi va stabili vreodată baze pe termen lung pe Lună, atunci va fi nevoie de o sursă regulată de hrană. Cu toate acestea, nu este practic să crezi că poţi planta porumb sau grâu, pur şi simplu, într-un sol lunar depozitat în sere pe Lună şi să te aştepţi la o recoltă abundentă - sau la orice fel de recoltă.
Însă oamenii de ştiinţă au făcut de curând un nou pas pentru a ajuta agricultura de pe Lună să devină o posibilitate reală. Joi, ei au anunţat că au găsit o modalitate pentru a transforma solul inospitalier de pe Lună într-un sol fertil pentru agricultură prin introducerea unor bacterii care sporesc disponibilitatea fosforului, un nutrient important pentru plante.
Ei au efectuat experimente ce au privit cultivarea unei rude a tutunului folosind sol lunar simulat, mai exact regolitul lunar, într-un laborator din China. Cercetătorii au descoperit că un astfel de sol tratat cu trei specii de bacterii a produs plante cu tulpini şi rădăcini mai lungi, precum şi cu mănunchiuri de frunze mai grele şi mai late, în comparaţie cu acelaşi sol care nu conţinea microbi.
Acţiunea bacteriilor, spun cercetătorii asiatici, a făcut ca solul să devină mai acid. Acest mediu cu un pH scăzut a făcut ca mineralele insolubile ce conţin fosfat să se dizolve şi să elibereze fosforul din ele, crescând disponibilitatea fosforului pentru plante.
"Importanţa descoperirilor noastre constă în faptul că am putea folosi aceşti microbi pentru a transforma regolitul lunar într-un substrat bio-prietenos pentru cultivarea plantelor în viitoarele sere lunare", a declarat cercetătorul Yitong Xia de la Universitatea Agricolă Chineză din Beijing, autorul principal al studiului publicat în revista Communications Biology.
Într-un studiu publicat anul trecut, cercetătorii din Statele Unite au cultivat o buruiană cu flori, denumită Arabidopsis thaliana, în 12 recipiente de mărimea unui degetar, fiecare conţinând câte un gram de sol lunar real ce a fost colectat în timpul misiunilor trimise de NASA pe Lună în urmă cu peste o jumătate de secol.
Arabidopsis thaliana, denumită şi "gâscăriţă", este o plantă utilizată pe scară largă în cercetarea ştiinţifică. În cadrul acelui studiu, Arabidopsis thaliana a crescut, dar nu la fel de robust în solul lunar ca în cenuşa vulcanică de pe Pământ folosită în scopuri comparative, ceea ce sugerează că solul lunar ar avea nevoie de un mic ajutor pentru a deveni mai fertil.
Noua cercetare a implicat şi Nicotiana benthamiana, o altă plantă folosită adeseori în cercetare.
Studiul a folosit regolit simulat şi nu sol lunar real, deoarece, după cum ne putem imagina, solul lunar autentic este foarte rar pe Pământ. Cercetătorii au folosit material vulcanic din munţii Changbai din provincia chineză Jilin pentru a crea un sol cu proprietăţi chimice şi fizice similare cu cele ale regolitului lunar.
Cele trei bacterii utilizate în studiu au fost următoarele: Bacillus mucilaginosus, Bacillus megaterium şi Pseudomonas fluorescens. Cercetătorii au testat şi alte bacterii, însă acestea nu au produs aceleaşi efecte benefice.
"Având în vedere uriaşul potenţial ştiinţific şi economic al Lunii, va trebui să înfiinţăm baze lunare cu echipaj uman în viitor. Dar cum vom putea asigura hrana, oxigenul şi apa pentru membrii echipajului? Desigur, le putem transporta pe toate pe Lună cu ajutorul unor rachete, dar acest lucru este nesustenabil din punct de vedere economic. O seră pentru cultivarea plantelor pe Lună ar putea reduce considerabil nevoia de transport pe ruta Pământ-Lună", a declarat profesorul Xia.
Un sistem de cultivare a plantelor pe Lună ar putea contribui la satisfacerea nevoilor de hrană şi oxigen pe termen lung pentru echipajele umane, a adăugat Yitong Xia. Plantele produc oxigen ca un produs secundar al fotosintezei, procesul biologic prin care transformă lumina solară în energie.
"Avem mai multe modalităţi de a cultiva plante pe Lună, printre care transportul solului horticol pe Lună, construirea unui sistem hidroponic (cultivarea plantelor fără sol) sau utilizarea unui substitut al solului, cum ar fi hidrogelurile (geluri a căror componentă lichidă este apa). Aceste metode nu au nevoie de sol lunar, dar toate ar consuma o capacitate de transport uriaşă pe rachete, ceea ce face ca astfel de planuri să fie foarte costisitoare", a explicat coordonatorul noului studiu.
"În schimb, tehnica noastră, care este un fel de utilizare a resurselor in situ, aplică îmbunătăţiri microbiene la nivelul solului lunar, făcându-l mai fertil şi capabil pentru cultivarea plantelor. Studiul nostru a atins acelaşi obiectiv, dar cu un consum mult mai mic de capacitate de transport în comparaţie cu alte planuri", a concluzionat cercetătorul chinez, notează Agerpres.
