Albert Perry a ţinut toată viaţa un secret ascuns în ADN-ul său: un cromozom Y atât de deosebit încât dezvăluie noi informaţii despre originea speciei noastre. Acest cromozom arată că ultimul strămoş comun de sex masculin pe linie paternă este de două ori mai „bătrân” decât se credea. O posibilă explicaţie este faptul că acum câteva sute de mii de ani, oamenii moderni şi cei arhaici aflaţi în centrul Africii s-au înmulţit, fiind un nou caz de înmulţire încrucişată pe lângă cele deja cunoscute – cu Neanderthalienii în Orientul Mijlociu şi cu enigmaticii Denisovani undeva în Asia de Sud-Est.
Perry, ce a decedat de curând, era un afro-american ce a trăit în Carolina de Sud. Acum câţiva ani, una din rudele sale a trimis o mostră din ADN-ul său către compania Family Tree, ce este specializată în analiza genealogică a ADN-ului. Geneticienii pot folosi aceste mostre pentru a identifica cum suntem înrudiţi unii cu ceilalţi. În zilele noastre, sute de mii de persoane au efectuat teste ADN. Datele acumulate din aceste teste au arătat că toţi bărbaţii şi-au obţinut cromozomul Y de la un strămoş de sex masculin comun. Acest „Adam” genetic a trăit acum 60.000-140.000 de ani. De fapt, acest lucru este valabil pentru toţi bărbaţii, mai puţin Perry. Atunci când tehnicienii companiei Family Tree au încercat să situeze cromozomul Y al lui Perry pe arborele genealogic, nu au reuşit. Cromozomul lui nu se asemăna cu niciun alt cromozom Y studiat până acum.
Michael Hammer, un genetician de la Universitatea Arizona, a auzit despre cromozomul neobişnuit al lui Perry şi a decis să efectueze câteva teste suplimentare. Echipa sa de cercetători a descoperit ceva extraordinar: Perry nu se trage din vestitul „Adam genetic”. De fapt, cromozomul lui Y este atât de deosebit de celelalte încât strămoşii lui s-au separat de toţi ceilalţi acum aproximativ 338.000 de ani. „Arborele genealogic al cromozomului Y se întinde mult mai mult în trecut decât am crezut până acum”, a explicat Chris Tyler-Smith de la Wellcome Trust Sanger Institute, ce nu a fost implicat în acest studiu. Cercetătorul afirmă că este nevoie de eforturi suplimentare pentru a stabili clar cât de vechi este acest arbore. „Este o descoperire fascinantă”, a comentat şi Jon WIlkins de la Institutul Ronin din New Jersey. „Noi, geneticienii, studiem cromozomii Y dintotdeauna. De aceea, este extrem de surprinzător ca acum să vedem că «rădăcina» arborelui genealogic al cromozomului Y este mult mai îndepărtată în trecut”, a explicat specialistul.
Echipa lui Hammer a studiat o bază de date cu 6.000 de cromozomi Y originari din Africa şi au descoperit câteva asemănări între cromozomul lui Perry şi mostrele colectate de la 11 bărbaţi care trăiau în acelaşi sat din Camerun. Acest indiciu ar putea arăta din ce regiune a Africii originau strămoşii lui Perry.
Primele fosile ale omului modern din punct de vedere anatomic datează de doar 195.000 de ani, astfel că arborele genealogic al cromozomului Y descoperit la Perry s-a bifurcat de restul omenirii cu mult înainte ca specia noastră să apară.
Care sunt consecinţele acestei descoperiri? O posibilitate ar fi ca Perry să fi moştenit cromozomul Y de la o populaţie umană arhaică ce a dispărut între timp. Dacă această ipoteză este adevărată, atunci undeva în ultimii 195.000 de ani, oamenii moderni din punct de vedere anatomic s-au înmulţit cu un membru al acestei populaţii umane arhaice. Există câteva dovezi ce susţin această ipoteză. În 2011, cercetătorii au analizat fosilele umane descoperite în situl nigerian cunoscut sub numele de Iwo Eleru. Fosilele se caracterizau printr-o combinaţie ciudată de trăsături moderne şi arhaice, ce sugerau o înmulţire încrucişată între oameni moderni şi oameni arhaici. „Satul din Camerun în care a fost identificată semnătura genetică neobişnuită se află chiar la graniţa cu Nigeria, iar Iwo Eleru nu este prea departe de acel sat”, a comentat Hammer.
Chris Stringer de la Natural History Museum din Londra, un cercetător implicat în analiza mostrelor din Iwo Eleru, afirmă că noile rezultate surprinzătoare referitoare la cromozomul Y subliniază faptul că este necesar să fie efectuate mult mai multe studii asupra datelor genetice ale populaţiilor ce trăiesc astăzi în Africa sub-Sahariană. „Cele mai vechi fosile umane din Africa de Vest, de la Iwo Eleru, şi din Centrul Africii, de la Ishango, sunt caracterizate de trăsături arhaice neaşteptate, aşa că e clar că scenariul evoluţiei oamenilor moderni în Africa este mult mai complex decât se credea până acum”, a concluzionat cercetătorul.