Sonda US Cassini a detectat hidrogen într-un nor de vapori emanat prin fisurile existente în stratul de gheaţă ce înconjoară Enceladus, un mic satelit al lui Saturn, fapt ce nu poate avea altă explicaţie decât o activitate hidrotermală propice dezvoltării unor forme de viaţă, informează AFP.
Potrivit oamenilor de ştiinţă a căror descoperire a fost descrisă joi în revista Science, ''reacţiile hidrotermale ce au loc între rocile fierbinţi şi oceanul lichid situat sub suprafaţa îngheţată a satelitului reprezintă singura sursă plauzibilă a acestui hidrogen''.
''Deşi nu am detectat urme de viaţă, am identificat o sursă de alimentare a vieţii'', a declarat Hunter Waite de la Southwest Research Institute din San Antonio (Texas). ''Aceasta este ca un magazin cu dulciuri pentru microbi'', a completat el.
Pe Pământ, acest proces oferă energie ecosistemelor ce se dezvoltă în apropierea izvoarelor hidrotermale de pe fundul oceanelor unde există o activitate vulcanică. ''Este prima dată când am identificat un loc în care sunt acumulate ingredientele necesare unui mediu locuibil'', a subliniat în cadrul unei conferinţe de presă Thomas Zurbuchen, responsabil adjunct al misiunilor ştiinţifice ale Agenţiei NASA. ''Aceste rezultate dovedesc faptul că studiile efectuate până în acest moment de Agenţie ne pot răspunde la întrebarea dacă suntem sau nu singuri în univers'', a menţionat el.
Instrumentele de pe Cassini au detectat acest hidrogen molecular în octombrie 2015 când sonda s-a apropiat de suprafaţa Enceladus, la circa 50 de kilometri, pentru a traversa un gheizer imens din regiunea polului sudic. În urma analizei vaporilor şi a particulelor emanate, cercetătorii au stabilit că acestea sunt în mare măsură formate din apă — conţin până la 1,4% hidrogen şi dioxid de carbon, elemente sunt esenţiale pentru metanogeneză, o reacţie chimică ce le permite microbilor de pe Pământ să trăiască în străfundurile oceanelor, în zone în care nu pot ajunge razele solare.
Conform estimărilor ştiinţifice, Enceladus oferă echivalentul energetic a 300 de pizza pe oră, ceea ce ar fi mai mult decât suficient pentru a susţine nevoile vieţii microbiene. ''Aceasta este prima dată când suntem capabili să calculăm caloriile dintr-un ocean extraterestru'', a remarcat Christopher Glein, geochimist la Institutul de Cercetare din Texas. ''Această observaţie reprezintă un pas important în evaluarea posibilităţii ca Enceladus să fie locuit'', susţine într-un articol ce însoţeşte studiul Jeffrey Seewald, om de ştiinţă la Woods Hole Oceanographic Institution. ''Acest lucru indică faptul că există potenţialul chimic necesar pentru o potenţială viaţă microbiană'', a subliniat Hunter Waite.
După cum se ştie, apariţia vieţii necesită trei elemente principale: apă în stare lichidă, o sursă de energie pentru metabolismul organismelor şi anumite substanţe chimice, îndeosebi carbon, hidrogen, azot, oxigen, fosfor şi sulf, au precizat oamenii de ştiinţă. Datele colectate de Cassini demonstrează că Enceladus deţine aproape toate aceste ingrediente indispensabile susţinerii vieţii, mai arată sursa citată.
Cassini a colectat deja elementele ce indică prezenţa unui mare ocean aflat sub un strat gros de gheaţă sub care există un sol format din roci. Mai mult decât atât, un studiu publicat joi în ''Astrophysical Journal Letters'' relevă faptul că, datorită telescopului spaţial Hubble, oamenii de ştiinţă au putut observa în 2016 ceea ce pare a fi un gheizer, ce se înalţă la o sută de kilometri deasupra Europa, unul dintre cei mai mari sateliţi ai lui Jupiter, care posedă la rândul său un ocean sub un strat de gheaţă. Hubble a captat imagini cu un jet de vapori, în acelaşi loc în 2014, însă acesta nu atingea decât 50 de kilometri. Observaţia confirmă existenţa acestui fenomen pe satelitul lui Saturn, fenomen ce se desfăşoară în mod intermitent în aceeaşi regiune.
Aceste descoperiri de pe Enceladus şi Europa vor ajuta NASA să pregătească misiunea Clipper de explorare a satelitului Europa, ce va fi lansată în jurul anului 2020.
Misiunea Cassini, care orbitează Saturn din 2004, se apropie de sfârşit. Sonda va iniţia manevrele ce vor duce la plonjarea sa în atmosfera gigantei planete gazoase la 15 septembrie. La 26 aprilie, ea va face prima coborâre în spaţiul neexplorat de 2.400 de kilometri ce separă Saturn de inelele sale, a precizat NASA.
