PH-ul oceanelor a crescut, în medie, cu 26% pe parcursul ultimilor 200 de ani, întrucât aceste uriaşe suprafeţe de apă sărată de pe Terra au absorbit peste un sfert din totalul emisiilor de CO2 generate de activităţile umane, iar acest fenomen va continua, afirmă un raport publicat miercuri.
Aproximativ 30 de oameni de ştiinţă au trecut în revistă câteva sute de studii existente despre acest fenomen, pentru a redacta o sinteză prezentată la Pyeongchan (Coreea de Sud), cu ocazia celei de-a 12-a şedinţe a Convenţiei despre diversitatea biologică (CDB), înfiinţată de ONU şi care se ocupă cu protejarea biodiversităţii, informează AFP. Acest raport a subliniat gravitatea fenomenului - viteza sa este fără precedent -, urmările sale foarte variate şi faptul că va continua şi în deceniile următoare. "Este de acum inevitabil faptul că, peste 50 sau 100 de ani, emisiile antropogenice de dioxid de carbon vor creşte şi mai mult aciditatea oceanelor, până la concentraţii care vor avea un impact masiv, cel mai adesea negativ, asupra organismelor marine şi a ecosistemelor, ca şi asupra bunurilor şi serviciilor pe care acestea le furnizează", afirmă autorii raportului.
Aciditatea oceanelor variază în mod natural pe parcursul unei zile, anotimpurilor, la nivel local şi regional şi, de asemenea, în funcţie de adâncimea apei, au precizat ei, avertizând însă că "ecosistemele şi locuitorii din zonele de coastă suportă o variabilitate mai mare decât aceia din teritoriile îndepărtate de coastă".
Studii precedente au arătat că fertilitatea anumitor specii este foarte sensibilă la aciditatea oceanelor, în timp ce alte specii sunt mai tolerante. Coralii, moluştele şi echinodermele (stele de mare, aricii de mare, castraveţii de mare) sunt deosebit de afectaţi de această schimbare care le reduce ritmul de creştere şi speranţa de viaţă. În schimb, anumite alge şi microalge pot beneficia de pe urma acidificării, la fel ca şi anumite tipuri de fitoplancton.
Raportul subliniază impactul socio-economic deja vizibil în anumite regiuni ale lumii: asupra acvaculturii din nord-vestul Statelor Unite şi asupra culturii de scoici.
Riscurile care ameninţă barierele de corali din zonele tropicale reprezintă şi ele "un motiv de mare preocupare, pentru că mijloacele de subzistenţă pentru 400 milioane de persoane depind de acele habitate", afirmă autorii raportului.
Afirmând că impactul acidificării oceanice reprezintă un domeniu de studiu încă prea puţin cunoscut, oamenii de ştiinţă au subliniat faptul că "doar o scădere importantă a emisiilor de CO2 va permite stoparea acestei probleme".
