Summitul Parteneriatului Estic, reuniune la care vor lua parte şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană şi din vecinătatea estică a blocului comunitar, se va desfăşura joi şi vineri la Vilnius. La acest summit, Republica Moldova şi Georgia urmează să parafeze Acordul de asociere cu UE, în timp ce Ucraina ar fi trebuit să semneze acest document, dar a anunţat că suspendă acest proces.
Republica Moldova şi Georgia au început negocierile referitoare la viitorul Acord de asociere cu Uniunea Europeană în 2010, ambele state sperând să semneze acest document în 2014.
Ucraina, care era mai avansată în apropierea de UE, a reuşit să parafeze acest document în 2012, după aproape cinci ani de negocieri cu UE, în pofida tensiunilor legate de încarcerarea fostului premier Iulia Timoşenko. Totuşi, cu o săptămână înainte de Summitul de la Vilnius, Guvernul de la Kiev a anunţat că a suspendat pregătirea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, a cărui semnare se afla pe ordinea de zi a reuniunii.
Decizia a fost interpretată în unele capitale europene drept o cedare a preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, la ameninţările ruse cu limitarea importurilor ucrainene în cazul în care Kievul semnează Acordul de asociere la UE.
Semnarea acordului de către Ucraina — stat cu o populaţie de 47,7 milioane de locuitori — era considerată miza Summitului Parteneriatului Estic, de aceea Bruxellesul şi-a exprimat "decepţia" după ce Kievul a renunţat la Acordul de asociere.
Preşedintele Traian Băsescu este de părere că, aşa cum se prefigurează în acest moment, Summit-ul de la Vilnius va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova.
"Nu aş vrea să am o anticipare care să dea un generic definitiv, dar, aşa cum se prefigurează acum, Vilnius-ul va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova. Rog să fiu scuzat pentru această abordare, dar asta este realitatea. Ratarea semnării Acordului de asociere şi a Acordului de liber schimb de către Ucraina este un eşec european, o Europă din care facem şi noi parte. Din punct de vedere strict al României, este un succes că Republica Moldova va parafa cele două Acorduri", a declarat recent Băsescu.
Potrivit şefului statului român, rezultatul de la Vilnius este important pentru că se marchează, pentru prima dată în mod oficial, tendinţa Republicii Moldova de a se apropia de UE.
Celelalte trei state din Parteneriatul Estic — Azerbaidjan, Belarus şi Armenia — au ezitat să se apropie de UE.
"Dacă urmărim evoluţia în tot spaţiul pentru care Vilnius-ul ar trebui să fie un succes, vom vedea că deja câteva eşecuri s-au confirmat: Armenia a preferat să nu fie parte a unui Acord de asociere, Azerbaidjanul şi-a declinat orice intenţie de a fi parte a acestui tip de acord. A rămas Georgia. Nu ştiu pentru câtă vreme, pentru că situaţia politică din Georgia este destul de dificilă, e o ţară cu un conflict îngheţat de data aceasta cu Rusia. Are probleme majore şi s-a văzut — cu toată susţinerea pe care a avut-o din partea multor state, inclusiv a SUA — NATO a fost un eşec pentru Georgia", a declarat recent pentru AGERPRES europarlamentarul liberal Norica Nicolai.
Parteneriatul Estic este un proiect iniţiat de Polonia şi Suedia în 2008, direcţionat către şase state din estul Uniunii Europene: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Parteneriatul Estic a fost lansat de Uniunea Europeană şi cele şase state partenere pe 7 mai 2009, în cadrul unui summit la Praga. Scopul acestui proiect este de a consolida relaţiile dintre UE şi partenerii estici, prin aprofundarea cooperării politice şi a integrării economice. Parteneriatul Estic nu promite, dar nici nu exclude perspectiva unei aderări la Uniunea Europeană. Acesta încurajează şi sprijină cele şase state în realizarea reformelor politice, instituţionale şi economice, pe baza standardelor europene. De asemenea, facilitează comerţul şi creşte mobilitatea între UE şi ţările partenere.
Parteneriatul Estic funcţionează în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, care acoperă vecinătatea estică a UE şi pe cea sudică. Totuşi, PaE întăreşte cooperarea bilaterală şi introduce mecanisme noi pentru cooperarea regională, se arată pe site-ul easternpartnership.org.
Palierul bilateral vizează încheierea acordurilor de asociere, dezvoltarea cooperării sectoriale în diverse domenii, facilitarea regimului de vize. Dimensiunea multilaterală are la bază un mecanism menit să dinamizeze cooperarea între UE şi toate statele partenere, precum şi între cele şase state între ele. În plus, PaE fixează o reţea de organizaţii ale societăţii civile în UE şi în statele partenere.
