Un lucru de neînchipuit a devenit realitate: Tea Party - grupul populist şi conservator, mai ales în domenii precum cel fiscal, de guvernanţă şi apărare - a aruncat America într-o criză. Preşedintele Barack Obama a reuşit numai prin nişte eforturi uriaşe să pună capăt blocadei ("Shutdown") şi să împiedice intrarea în incapacitate de plată a SUA.
"America e departe. La noi n-ar fi posibil aşa ceva", gândesc mulţi europeni. "Greşit!", avertizează experţii. Nici în Parlamentul European nu este exclusă o blocadă a forţelor reacţionare. Dacă populiştii de dreapta şi formaţiunile eurosceptice vor câştiga teren la alegerile din 2014, influenţa acestora în PE va creşte. Chiar şi dacă lucrurile ar sta astfel, Bruxelles-ul nu crede că eventualele alianţe nou-formate vor avea puterea de a îngenunchea Uniunea Europeană. Totuşi, temerile că şi comunitatea celor 27 ar putea fi ameninţată de o blocadă se înmulţesc pe zi ce trece. "Şi-n prezent există grupuri care împiedică buna desfăşurare a activităţii în Parlament", declară eurodeputatul Franziska Keller. "Pe viitor, aceste acţiuni ostile s-ar putea intensifica, anumite iniţiative legislative ar fi blocate", adaugă politicianul ecologist.
Alianţa populiştilor de dreapta
Mai ales tabăra populiştilor de dreapta s-a mobilizat. Sub Marine Le Pen şi Geert Wilders, francezii şi olandezii şi-au propus o strânsă cooperare. Pe Twitter, Wilders a anunţat că ziua de 13 noiembrie este rezervată unei întâlniri cu Le Pen, reuniune care urmăreşte stabilirea unei strategii comune pentru alegerile europene.
Franziska Keller crede că cele două formaţiuni populiste vizează mai ales politica europeană în domeniul migraţiei şi azilului: "O să fie o luptă dură. Dacă vom dori să promovăm imigraţia legală, va trebui să ne aşteptăm la multe piedici." Dar şi alţi politicieni sunt neliniştiţi. "Înflorirea populismului a devenit cea mai mare ameninţare socială şi politică din Europa", crede premierul italian Enrico Letta. "Trebuie să luăm măsuri. Altfel, la alegerile din mai 2014, vom avea cel mai anti-european Parlament din câte au existat vreodată", declara Letta în paginile New York Times.
În Parlament, pro-europenii ar trebui să-şi asigure cel puţin 70% din locuri pentru a împiedica ascensiunea formaţiunilor ostile. Cu toate acestea, în aproape toate statele membre, populiştii de dreapta şi euroscepticii capătă tot mai multă greutate. Ultimele alegeri au fost dominate de subiectele-cheie ale acestor partide: politica de austeritate, imigraţia, ieşirea din Uniunea Europeană şi respingerea monedei unice.
Succesul electoral al anti-europenilor
Un recent exemplu este cel al alegerilor legislative din Austria, la sfârşitul lunii septembrie, când populiştii de dreapta au obţinut peste 30% din voturi. În Olanda, partidul lui Geert Wilders (Partidul Libertăţii) este de multă vreme cea de-a treia forţă politică a ţării.
La primul scrutin al alegerilor din Franţa, preşedinta Frontului Naţional, Marine Le Pen, a obţinut aproape 18% din voturi. Radicalii de stânga (Syriza) şi comuniştii (KKE) din Grecia sunt pentru ieşirea ţării din zona Euro şi din UE, iar simpatizanţii nu le lipsesc.
În Italia, mişcarea fostului actor de comedie Beppe Grillo se profilează pe banii UE. Cea mai spectaculoasă ascensiune este, însă, cea a Partidului Adevăraţilor Finlandezi. În 2011, cu peste 19% din voturi, formaţiunea a devenit cea de-a treia putere în Parlamentul finlandez.
La alegerile locale din Marea Britanie, formaţiunea anti-imigraţie UKIP a câştigat 26% din voturi. În Republica Federală, partidul eurosceptic "Alternativa pentru Germania" a fost la un pas să intre în Bundestag (4,7% din voturi).
Alegătorii europeni decid viitorul comunităţii
O slabă participare la alegerile europene ar putea uşura accesul euroscepticilor în Parlamentul European. "Cu cât prezenţa la urne va fi mai mică, iar electoratul mai indiferent, cu atât mai uşor le va fi extremiştilor să capete majoritatea", explică Sergey Lagodinsky de la fundaţia Heinrich-Böll. Frustrarea politică generală îi va împinge pe alegători să cadă în capcana "promisiunilor populiste".
Până în mai 2014, eurodeputaţii ca ecologista Franziska Keller vor să folosească timpul pentru a-i face pe europeni să conştientizeze importanţa alegerilor şi pentru a dezvolta strategii prin care să diminueze şansele populiştilor. "Până acum, aceste grupări din PE s-au împiedicat de propriile lor dispute naţionaliste", spune Keller. Acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi de-acum încolo. "Însă nu ne putem baza pe asta."
