Rusia s-a retras din acordul semnat în 2002 cu SUA cu privire la cooperarea în lupta împotriva drogurilor, traficului de carne vie, corupţiei şi terorismului, deoarece acesta „nu corespunde realităţilor zilei de azi şi şi-a epuizat potenţialul”.
La rândul său, la 28 ianuarie, Washingtonul a anunţat că se retrage din grupul pentru dezvoltarea societăţii civile, afiliat comisiei prezidenţiale ruso-americane, informează cotidianul rus Kommersant.
Ordinul în vederea retragerii din acordul cu SUA, ce fusese iniţiat de Ministerul de Externe al Rusiei, a fost semnat de premierul Dmitri Medvedev la 28 ianuarie, însă a fost făcut public miercuri, 30 ianuarie, de serviciul de presă al guvernului rus.
Acordul dintre Federaţia Rusă şi SUA privind cooperarea în lupta împotriva criminalităţii a fost încheiat la 25 septembrie 2002, aminteşte Kommersant. Necesitatea semnării acordului a fost determinată la acea dată de insuficienta finanţare bugetară a organismelor corespunzătoare de apărare a ordinii publice. În cadrul acordului, partea americană le oferea periodic organismelor ruseşti sprijin financiar în vederea realizării de proiecte anticriminale, care vizau extinderea posibilităţilor Rusiei în lupta cu traficul ilegal de droguri, contrabanda şi traficul de carne vie, precum şi cu infracţiunile în domeniul informaţiei computerizate, legalizării veniturilor obţinute pe cale ilicită, corupţiei şi terorismului.
Acordul va ieşi din vigoare la 90 de zile după primirea de către una dintre părţi a unei înştiinţări scrise din partea celeilalte cu privire la intenţia rezilierii acordului.
La rândul lor, SUA au anunţat la 28 ianuarie că se retrag din grupul pentru dezvoltarea societăţii civile, grup ce făcea parte din comisia prezidenţială ruso-americană, înfiinţată în 2009 în cadrul „resetării”.
După cum a explicat Washingtonul, decizia de a se retrage din acest grup a fost luată „în contextul recentelor măsuri luate de guvernul Federaţiei Ruse în vederea îngrădirii societăţii civile”. Surse din Departamentul de Stat au explicat pentru Kommersant că „este vorba despre legile adoptate de Moscova vara trecută”, iar „răspunsul disproporţionat al Rusiei la Actul Magnitski” nu a făcut decât să „întărească decizia Washingtonului”.
Apărătorii ruşi pentru drepturile omului regretă sistarea activităţii grupului, în timp ce experţii sunt de părere că, în actualele condiţii, Federaţia Rusă şi SUA oricum nu ar fi putut ajunge la vreun acord.
„De fapt, acest grup era unul dintre principalele simboluri ale «resetării», iar faptul că astăzi SUA se retrag în regim unilateral din el înseamnă că are loc o revizuire tocmai a acelei politici de resetare, locul «dezgheţului» fiind luat din nou de o «perioadă de îngheţ»”, a explicat corespondentul Kommersant, Elena Cernenko.
