Premierul grec, Giorgos Papandreou, riscă să declanşeze o nouă criză în zona euro prin anunţul surpriză al organizării unui referendum privind acordul încheiat săptămâna trecută la summitul Uniunii Europene privind ştergerea unei părţi din datoria publică elenă, nota marţi Reuters.
Papandreou, al cărui partid socialist PASOK a suferit câteva dezertări în lunile în care a trecut prin parlament valurile de măsuri de austeritate, a declarat că are nevoie de o susţinere politică mai amplă pentru măsurile fiscale şi reformele structurale cerute de creditorii internaţionali.
"Dacă va fi un referendum, putem considera în mod rezonabil că /grecii/ ar putea să nu accepte măsurile de austeritate. Putem trage concluzia că aceasta va prăbuşi întregul pachet de cărţi de joc", a comentat Howard Wheeldon, analist senior la firma BGC Partners de la Londra.
În opinia analiştilor, organizarea unui referendum - primul în ultimii aproape 40 de ani, probabil la începutul anului viitor - este consternantă, în condiţiile în care cel mai recent sondaj de opinie a arătat că majoritatea grecilor (60%) privesc nefavorabil acordul de la Bruxelles.
Noua incertitudine va constitui un subiect stânjenitor pentru liderii G20 la summitul din 3-4 noiembrie, la care vor încerca să obţină ajutorul Chinei pentru zona euro.
Echivalentul unui vot asupra apartenenţei Greciei la zona euro
Primele reacţii la anunţul surpriză au mers de la acuzaţii că Papandreou joacă viitorul ţării şi predicţii de faliment, până la îndoieli privind legalitatea referendumului şi declaraţii ale unor parlamentari potrivit cărora un vot negativ ar obliga la demisia premierului şi alegeri anticipate.
"Este greu de prezis ce se va întâmpla dacă grecii resping planul. Va fi suficient de rău pentru Uniunea Europeană şi mai ales pentru zona euro, dar va fi mult mai rău pentru Grecia", consideră Christopher Pissarides, laureat al Premiului Nobel pentru economie. "În scenariul unui vot negativ, Grecia ar declara imediat faliment. Nu îi văd rămânând în zona euro", estimează Pissarides.
Şi în opinia ministrului finlandez pentru afaceri europene, Alexander Stubb, referendumul va echivala cu un vot asupra apartenenţei Greciei la zona euro. "Situaţia este atât de strânsă, încât, practic, ar fi un vot asupra apartenenţei lor la zona euro", a afirmat Stubb la postul MTV3.
La Berlin, unul din liderii coaliţiei de guvernământ, Rainer Bruederle, s-a declarat "iritat" de anunţul referendumului. "Este un mod ciudat de a acţiona. Premierul (grec) fusese de acord cu un plan de salvare în beneficiul ţării. Alte state fac sacrificii considerabile pentru decenii de gestionare defectuoasă şi conducere proastă în Grecia. Au fost luate decizii greşite şi ţara s-a băgat singură în criză", a afirmat liderul grupului parlamentar liberal din Bundestag, fost ministru al economiei, la postul de radio Deutschlandfunk.
În opinia sa, există o singură soluţie: "Să facem pregătiri pentru eventualitatea unei insolvenţe de stat în Grecia, iar dacă acesta nu îşi îndeplineşte acordurile, se va ajunge în punctul în care banii nu vor mai fi acordaţi. Va trebui să combatem teama de contagiere a sistemului bancar european ce poate rezulta de aici".
În Grecia, liderul partidului de opoziţie Noua Democraţie, Antonis Samaras, îl va vizita marţi pe preşedintele elen Karolos Papoulias pentru a discuta despre ultimele evoluţii şi a face presiuni pentru alegeri anticipate, au declarat responsabili ai formaţiunii.
Papandreou a mai anunţat că va cere un vot de încredere pentru a-şi asigura sprijinul pentru politica sa pentru restul mandatului, care expiră în 2013.
Analiştii cred că este probabil să obţină votul de încredere, în pofida disensiunilor în rândul deputaţilor socialişti. Potrivit unor oficiali parlamentari, discuţiile vor începe miercuri, iar votul va avea loc joi sau vineri.
Grecia urma să primească o tranşă de 8 miliarde de euro la mijlocul lunii noiembrie, dar este probabil că aceşti bani vor ajunge doar până în cursul lui ianuarie, în jurul datei referendumului, lăsând guvernul fără resurse în cazul unui vot negativ.
Unii parlamentari au pus la îndoială legalitatea plebiscitului, în condiţiile în care Constituţia nu permite referendumuri pe teme economice, ci doar pe subiecte de mare importanţă naţională.
Ultima dată când în Grecia a avut loc un referendum a fost în decembrie 1974, când cetăţenii au votat pentru abolirea monarhiei, la scurt timp după prăbuşirea dictaturii militare.
"Este discutabil dacă legea fundamentală permite un astfel de referendum. Þara trebuie să meargă la alegeri anticipate. Dată fiind situaţia, este soluţia cea mai onorabilă", a declarat Fotis Kouvelis, liderul micului partid Stânga Democratică.
Pentru ca rezultatul să fie constrângător, la referendum trebui să se prezinte cel puţin 40% din alegători pentru subiectele "de importanţă naţională crucială", şi 50% pentru o lege care a fost deja votată în parlament şi "reglementează o problemă socială serioasă", potrivit legislaţiei intrate în vigoare în acest an. Nu este clar spre ce opţiune se va îndrepta guvernul de la Atena.
"Dacă rezultatul referendumului este NU, Papandreou trebuie să demisioneze", este de părere Costas Panagopoulos, analist la institutul de sondare a opiniei publice Alco. "Între timp, ce se va întâmpla cu deciziile luate de UE săptămâna trecută? Nu înţeleg ce vrea să facă primul ministru", şi-a exprimat el consternarea.
