Aşteptata rocadă dintre preşedintele Dmitri Medvedev şi premierul Vladimir Putin, după alegerile prezidenţiale din martie, scrutinul legislativ din decembrie, a cărui corectitudine a fost pusă la îndoială de opoziţie şi observatori, amplele proteste faţă de putere au costat Rusia minimum 75,9 miliarde de dolari, scrie Nezavisimaia Gazeta în ediţia de joi. Acesta este preţul noii instabilităţi de la Moscova, estimează economiştii, avertizând că pierderile cauzate de scurgerile de capital ar putea creşte.
În cazul agravării situaţiei economice, Vladimir Putin va fi, cel mai probabil, nevoit să-l înlocuiască pe Dmitri Medvedev, căruia i-a promis postul de premier după prezidenţiale, cu un şef de executiv mai acceptabil din perspectiva economiştilor, şi anume cu fostul ministru al finanţelor, Aleksei Kudrin. Scenariul a fost conturat de Institutul dezvoltării contemporane, al cărui consiliu este condus chiar de Dmitri Medvedev. Momentul de cotitură în evaluarea riscurilor a fost nu în decembrie, când s-au declanşat protestele, ci pe data de 24 decembrie, când s-a anunţat rocada în tendemul Putin-Medvedev, iar economia s-a arătat sensibilă la factorul politic, scrie publicaţia.
În continuare, institutul ia în calcul două scenarii. Potrivit primului, Putin ignoră atmosfera politică din ţară şi nemulţumirea maselor, învinge din primul tur, îl desemnează pe Medvedev premier, iar "în noul guvern apar aceleaşi feţe, dar, posibil, pe alte scaune". Al doilea scenariu - Putin lasă opoziţia să mai fiarbă şi învinge abia din al doilea tur de scrutin. Învăţând din lecţiile trecutului, îl numeşte pe Aleksei Kudrin prim-ministru. "Investitorii străini sunt în culmea fericirii, stabilitatea macroeconomică este respectată. Kudrin începe cu acurateţe să taie din bugetul de 20 de mii de milioane de ruble al apărării, să reducă indexarea pensiilor şi salariile umflate ale militarilor. Monopolurile sunt, în mare, privatizate, se anunţă un proiect de înfiinţare a unui Gazprom paralel, privat... În aceste condiţii, Rusia depăşeşte Brazilia la creşterea economică şi devine lider în BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud)", consideră expertul Igor Iurghens.
Directorul naţional al serviciilor de informaţii americane, James Clapper, şi şeful CIA, David Petraeus, au prezentat Senatului american un raport despre ameninţările la adresa securităţii SUA, o parte însemnată a documentului fiind dedicată Rusiei, relatează Kommersant. În opinia americanilor, de la viitorul preşedinte Putin nu trebuie de aşteptat "reforme şi liberalizare" şi, deşi în politica externă nu se va produce un recul imediat, Washingtonul va dezvolta mai dificil relaţiile cu Moscova. Experţii spun că raportul poate fi considerat "confirmarea unei linii mai dure în relaţia cu Rusia din partea Congresului".
Cotidianul financiar Vedomosti semnalează "o ciudăţenie" cu gazele ruseşti spre Europa - "datele companiei Gazprom privind volumul gazelor livrate nu coincid cu cele ale clienţilor". Italia primeşte a doua zi consecutiv cu 8-13% mai puţin gaz decât volumul zilnic obişnuit, ştiri similare vin din Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia. Dar Gazprom dă asigurări că nu a redus livrările. Potrivit unor surse din concernul rus, europenii ar solicita mai mult decât Gazprom poate executa. Doi angajaţi ai unor companii occidentale presupun că gazul rusesc poate fi luat de statele estice, care suferă din cauza gerului - este vorba de Ucraina, Polonia, Serbia, România, Bulgaria, Cehia.
