Peste 65 de ţări, printre care şi România, au semnat luni, la sediul Naţiunilor Unite de la New York, Tratatul privind comerţul cu arme (Arms Trade Treaty - ATT), menit să reglementeze acest domeniu la nivel global. Statele Unite ale Americii au anunţat că îl vor semna, la rândul lor, în curând, notează Associated Press.
Anunţul făcut în aceeaşi zi de secretarul de stat John Kerry conform căruia SUA vor semna acordul are valoarea unui semnal puternic, dar puterea finală a textului va fi oferită de sprijinul pe care acesta va reuşi să îl obţină din partea tuturor exportatorilor şi importatorilor majori de armament.
Cu toate că tratatul a fost aprobat fără drept de apel la 2 aprilie de Adunarea Generală a ONU, exportatori-cheie de armament precum Rusia şi China, precum şi importatori importanţi precum India, Arabia Saudită, Indonezia şi Egipt s-au abţinut în momentul votului şi nu dau încă semne că ar urma să adere la această înţelegere. Tratatul va intra în vigoare după ratificarea sa de către 50 de state.
Ministrul finlandez de externe Erkki Tuomioja, un susţinător important al tratatului, a apreciat că aceste 50 de ratificări ar urma să fie obţinute „în puţin mai mult de un an - dar testul real va fi, bineînţeles, să îi convingem pe cei care încă mai au îndoieli sau care sunt în continuare nehotărâţi în ceea ce priveşte semnarea sau ratificarea”.
ATT conţine un pachet amplu de obligaţii ale statelor părţi, inclusiv interdicţii exprese pentru transferurile de armamente convenţionale care ar încălca obligaţiile internaţionale din tratatele şi convenţiile din domeniul drepturilor omului şi din dreptul umanitar sau care ar putea fi utilizate în comiterea infracţiunilor de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război în toate tipurile de conflict armat.
Ce impact va avea însă acest document în vederea descurajării comerţului mondial cu arme - o afacere estimată la 60 până la 85 de miliarde de dolari pe an - rămâne de văzut, notează AP. Multe aspecte depind de ţările care îl vor ratifica în cele din urmă şi de gradul de stricteţe cu care va fi implementat odată ce va intra în vigoare.
Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a subliniat, cu ocazia unui eveniment social ce a marcat semnarea tratatului, că acesta arată că „lumea a renunţat în sfârşit la abordarea de tip «fiecare pentru el» în domeniul transferurilor internaţionale de arme”. „Tratatul (...) va îngreuna accesul armelor pe pieţele ilicite, către conducătorii războinici, către piraţi, către terorişti şi criminali şi va face mai dificilă folosirea acestora pentru a comite abuzuri şi încălcări grave ale normelor dreptului internaţional umanitar”, a explicat Ban.
El a făcut apel la toate ţările, în special la cele cu activităţi intense în comerţul de armament, să semneze şi să ratifice tratatul, remarcând că „ochii întregii lumi sunt aţintiţi asupra comerţului cu arme, asupra producătorilor şi guvernelor, ca niciodată până acum”. La sesiunea de luni dimineaţă, 62 de ţări au semnat tratatul, iar în timpul după-amiezei alte cinci le-au urmat exemplul, ajungându-se la un total de 67, adică aproximativ o treime din cele 193 de state membre ale Naţiunilor Unite - un lucru „impresionant”, potrivit Înaltului reprezentant ONU pentru dezarmare Angela Kane. Din partea României, documentul a fost semnat de Reprezentantul permanent al României pe lângă Naţiunile Unite, ambasadoarea Simona Miculescu.
