Serviciile secrete americane, precum NSA, au acces la datele unor firme ca Google, Yahoo, Microsoft şi Apple. Asta se ştia deja. Prism este programul prin care se realizează acest acces, după cum s-a aflat în vară. De ce trezeşte atunci noi dezbateri proiectul americano-britanic intitulat "Muscular", despre care tocmai s-a aflat?
În primul rând, amploarea colectării de date este impresionantă: într-o singură lună, programul ar fi strâns peste 180 de milioane de date din reţelele Google şi Yahoo, pe care le-ar fi trimis în bazele de date ale NSA. Potrivit "Washington Post", care citează documente aflate în posesia aceluiaşi Edward Snowden, este vorba de e-mailuri, mesaje video şi audio. Ziarul american a publicat şi o informare internă a NSA din 9 ianuarie, primită tot de la Snowden, în care serviciul secret arată cum face pentru a accesa datele userilor Google şi Yahoo.
Noutatea este că datele sunt colectate automat, fără ca firmele amintite să ştie şi fără o decizie judecătorească în acest sens. Departamentul juridic al Google s-a declarat consternat: "Suntem copleşiţi de cât de departe a mers guvernul pentru a colecta informaţiile din reţelele noastre private", a declarat un purtător de cuvânt al concernului. NSA s-ar fi folosit de punctele slabe ale comunicaţiilor prin Internet. "După câte se pare, datele au fost colectate direct din cabluri", explică Holger Bleich, redactor la publicaţia de specialitate c't. "Asta funcţionează cel mai bine în locurile unde cablurile sunt reconectate, la întăritorii de legătură aflaţi în apă sau la staţiile în care cablurile ies din apă pe pământ." Expertul crede că este posibil ca serviciile secrete să intervină direct şi asupra cablurilor aflate sub apă.
"Calitatea criminală" a lui Muscular
Pentru că toate aceste acţiuni se întâmplă în străinătate, programul Muscular poate astfel evita toate prevederile legale valabile în SUA. La programul Prism, NSA a fost nevoită mai întâi să ceară firmelor acces. Un tribunal special. Foreign Intelligence Surveillance Court, analizează apoi dacă cererea este justificată. Abia apoi sunt obligate concernele online să furnizeze date NSA. La Muscular, aceste impedimente juridice nu mai există.
Politicianul ecologist Jan Philipp Albrecht coordonează un comitet al Parlamentului European care se ocupă de afacerea NSA. El s-a aflat la Washington pentru convorbiri cu partea americană. Despre noul program "Muscular" el spune că are o "orientare criminală", pentru că realizează atacuri cibernetice asupra infrastructurii unor firme private.
NSA respinge deocamdată acuzaţiile. Agenţia nu ar avea acces direct la serverele Google şi Yahoo, potrivit şefului NSA Keith Alexander. "Pentru asta am avea nevoie de o hotărâre judecătorească prin intermediul FBI." Iar vizaţi nu ar fi milioane de useri, ci doar mii, doar în cazuri în care există suspiciunea de terorism.
Potrivit lui Jan Philipp Albrecht, cetăţenii europeni au fost până acum total neprotejaţi în faţa spionajului electronic american. "Se încalcă astfel dreptul comunitar şi dreptul penal în ţările UE, de exemplu în Finlanda, unde servere de firme au fost atacate de NSA." Se încalcă astfel şi tratate internaţionale care protejează datele cetăţenilor.
Prea puţină protecţie de la Google & Co?
Firmele online, cu care s-a întâlnit de asemenea europarlamentarul Albrecht în America, ar fi la rândul lor foarte îngrijorate de spionarea clienţilor, ceea ce le va crea în cele din urmă probleme şi concernelor: "Numeroşi clienţi cu conturi de e-mail la Google sau Yahoo se vor gândi de trei ori înainte de a le mai folosi, ştiind că cineva poate oricând să le afle conţinutul."
Pentru specialistul în informatică Holger Bleich, concernele online sunt şi ele vinovate, pentru că ar fi fost atât de naive încât să creadă că serviciile secrete le informează de fiecare dată când le accesează informaţiile. El reproşează în special Google şi Yahoo că nu-şi protejează transferurile de date între centrele lor aflate în lumea întreagă: "Datele noastre ajung din America în Finlanda şi apoi în Irlanda, de exemplu, fără ca aceste transferuri să fie securizate în vreun fel." Nimic nu s-a schimbat de la dezvăluirea practicilor NSA.
Critici la adresa Marii Britanii
Europarlamentarul Jan Philipp Albrecht pledează pentru o poziţie mai dură a UE împotriva Americii în acest caz. Dar şi faţă de Marea Britanie, unde serviciul secret GCHQ ar fi implicat în mod similar în acţiunile se spionaj civil: "Este total inacceptabil că un stat membru îşi permite să încalce toate regulile şi drepturile de bază ale Uniunii, doar invocând securitatea naţională şi fără a accepta cele mai mici critici cu privire la aceste proceduri."
Pentru utilizatorii privaţi de Internet, specialistul Holger Bleich nu vede nicio modalitate de protejare a intimităţii lor online în faţa serviciilor secrete: "În principiu, userii nu au nicio şansă".
