Valul de arestări la care a procedat sâmbătă poliţia antiteroristă elenă a dat o lovitură grea acestei formaţiuni, care s-a ridicat în mai puţin de doi ani la rangul de a treia forţă politică într-o ţară afectată de o criză economică acută şi în care şomajul îngroaşă rândul extremiştilor. Nikos Michaloliakos, fondatorul şi liderul mişcării din 1980, totodată deputat, se află pe mâna justiţiei, la fel ca şi presupusul său om de încredere, Christos Papas, purtătorul de cuvânt Ilias Kasidiaris şi alţi trei parlamentari, reprezentând împreună o treime dintre cei 18 deputaţi ai partidului, care a intrat în Parlament în iunie 2012. Toţi riscă o inculpare pentru apartenenţa sau conducerea unei "organizaţii infracţionale". Judecătorii de instrucţie vor lua o decizie în acest sens în cursul înfăţişării suspecţilor prevăzute pentru marţi.
Prezentarea în faţa judecătorilor a celorlalţi 15 membri ai partidului care au fost arestaţi va avea loc marţi şi miercuri. În total, 32 de mandate de arestare au fost emise de către Curtea Supremă, însărcinată cu anchetarea asasinării lui Pavlos Fyssas, un muzician antifascist, în vârstă de 34 de ani, înjunghiat pe 18 septembrie, în apropiere de Atena, de către un membru al partidului neonazist care a recunoscut faptele.
De la stânga la dreapta, ziarele nu îşi ascundeau, în ediţiile de duminică, surprinderea faţă de întorsătura spectaculoasă pe care a luat-o risposta Guvernului faţă de Zori Aurii, după acest asasinat şi după luni de pasivitate, dacă nu complăcere, faţă de ascensiunea acestei formaţiuni extremiste. "Democraţia îi mătură pe neonazişti", constata săptămânalul To Vima (centru-stânga), "cele şase capete ale monstrului" au fost înlănţuite, exclama ziarul de stânga Eleftherotypia, aproape la unison cu ziarul liberal Kathimerini, care titra despre "încătuşarea" partidului.
Însă aceiaşi comentatori politici nu îşi ascund tulburarea faţă de această celeritate "bruscă". "Replica judiciară din ultimele zile arată că autorităţile aveau la dispoziţie suficiente probe pentru a acţiona împotriva (patridului) Zori Aurii cu mult mai devreme. Faptul că a trebuit să fie asasinat un cetăţean grec pentru a le activa, în contextul în care toate faptele vizând străini au rămas fără răspuns, ridică întrebări", scrie Nikos Chrysoloras în Kathimerini. În opinia lui Javet Aslam, preşedintele comunităţii pakistaneze din Grecia, contactat de To Vima, "aceste arestări ar fi trebuit să aibă loc acum doi ani şi jumătate sau trei, atunci când agresiunile (mişcării) Zori Aurii împotriva străinilor s-au agravat".
Decizia autorităţilor elene de a reacţiona în forţă, sub presiunea premierului conservator Antonis Samaras, permite Greciei să prezinte o faţă mai respectabilă înainte să preia preşedinţia Uniunii Europene (UE), la începutul lui 2014. Însă ea reface, în acelaşi timp, cărţile jocului politic intern. Atât timp cât nu sunt judecaţi şi condamnaţi, deputaţii din cadrul partidului Zori Aurii suspectaţi de comiterea unor abuzuri îşi păstrează mandatul, erau de acord, duminică, unii constituţionalişti. Însă ce se întâmplă cu mandatele în cazul în care aceştia sunt plasaţi în detenţie provizorie, în urma prezentării în faţa judecătorului de instrucţie?
Anumite ziare îşi puneau întrebări în legătură cu posibilitatea ca Parlamentul grec să funcţioneze cu mai puţin de 300 de deputaţi, prevăzuţi de Constituţie. Coaliţia conservatori-socialişti dispune de o majoritate de cinci mandate în acest Legislativ ales în iunie 2012.
Eventualitatea unei demisii a celor 18 deputaţi din cadrul partidului Zori Aurii planează, de asemenea, asupra peisajului politic, cu unele consecinţe pe care politologii întâmpină unele dificultăţi în a le descâlci. Antonis Samaras a transmis până acum mesajul că va face totul pentru a evita organizarea unor alegeri parţiale, în urma eventualelor demisii, şi o campanie electorală care ar putea să consolideze stânga radicală Syriza. Cu toate acestea, partidul său ar putea să fie tentat să încerce să atragă alegătorii care părăsesc partidul Zori Aurii. Mai multe sondaje recente relevă un recul al partidului neonazist în intenţiile de vot. "Problema cea mai gravă", observă Nikos Chrysoloras, "este în continuare de ce, oare, au votat mii de greci pentru un partid care nu a încercat vreodată să îşi ascundă adevărata faţă?" şi ideologia neonazistă.
