Fenomenul corupţiei continuă să devasteze societăţi din întreaga lume, arată Indicele de Percepţie al Corupţiei 2012, publicat de Transparency International, organizaţie cu sediul la Berlin.
Două treimi din cele 176 de ţări clasificate conform indicelui în 2012 au obţinut un scor mai mic de 50 de puncte, pe o scară de la 0 (percepute ca fiind foarte corupte) la 100 (percepute ca fiind foarte curate), ceea ce arată faptul că instituţiile publice trebuie să fie mai transparente şi oficialii mai responsabili, comentează organizaţia într-un comunicat postat pe site-ul său.
România, locul 66 din 176
România se situează pe locul 66, cu un scor de 44 de puncte, la egalitate cu Kuweit şi Arabia Saudită, precedată de Lesotho şi Ghana, dar urmată de Brazilia. Acest rezultat indică un progres faţă de anul trecut, când ţara noastră a ocupat în acest clasament locul 75, cu un punctaj de 3,6 pe o scară de la 0 la 10. Anul trecut, TI a folosit o scară de la 0 la 10 pentru a prezenta Indicele de Percepţie al Corupţiei.
În clasamentul pe 2012, Danemarca, Finlanda şi Noua Zeelandă, se află la egalitate pe primul loc, cu scoruri de 90, ajutate de accesul puternic la sistemele de informaţii şi de normele care reglementează comportamentul persoanelor aflate în funcţii publice, notează organizaţia într-un comunicat postat pe site-ul său.
Afganistanul, Coreea de Nord şi Somalia se agaţă din nou de treapta de jos a indicelui. În aceste ţări, comentează TI, lipsa de leadership responsabil şi de instituţii publice eficiente subliniază necesitatea de a lua o poziţie mult mai puternică împotriva corupţiei.
Þările ce au un scor mic în Indicele de Percepţie a Corupţiei 2012 includ, de asemenea, ţările din zona euro, cele mai afectate de criza financiară şi economică. Anul acesta, Italia şi Grecia se situează pe locurile 72 şi respectiv 94, cu 42 şi respectiv 36 de puncte, după ce în clasamentul precedent au ocupat locurile 3 şi 14.Italia se situează la egalitate cu Tunisia, cu 41 de puncte, în timp ce Grecia are un indice de percepţie a corupţiei echivalent cu cel al Columbiei, remarcă AFP.
Printre ţările recent afectate de criza datoriilor, Irlanda (25), Spania (30) şi Portugalia (33) obţin un scor mai ridicat de 60 de puncte. Mai puţin afectate de criză, Germania şi Franţa se clasează pe locurile 13 şi respectiv 22, cu un scor mai mare de 70.
Transparency International a avertizat în mod constant Europa să caute o cale de a diminua riscurile de corupţie în sectorul public pentru a face faţă crizei financiare, solicitând eforturi consolidate pentru a asigura instituţiile publice împotriva corupţiei.
Japonia şi Regatul Unit sunt la egalitate pe locul 17, devansând SUA, care se situează pe locul 19.
Cele mai multe ţări ale „Primăverii arabe” au un scor inferior sau puţin peste 40 de puncte. Afganistanul, Coreea de de Nord şi Somalia ocupă la egalitate locul 174, ultimul din acest clasament, cu un scor de doar 8 puncte.
Rusia (133), cu un scor de 28 de puncte, se află printre cele mai corupte ţări din lume, potrivit Transparency, dar totuşi ea şi-a îmbunătăţit uşor poziţia prin câştigarea a 10 locuri faţă de raportul precedent.
„Marile economii mondiale ar trebui să conducă prin puterea exemplului”
„Corupţia este problema cea mai discutată din lume”, a declarat Cobus de Swardt, directorul executiv al Transparency International, citat în comunicat. „Marile economii mondiale ar trebui să conducă prin puterea exemplului, asigurându-se că instituţiile lor sunt pe deplin transparente, iar liderii lor sunt traşi la răspundere. Acest lucru este crucial, deoarece instituţiile lor joacă un rol important în prevenirea răspândirii corupţiei la nivel global”, a declarat de Swardt.
Intensificarea protestelor împotriva guvernelor corupte a forţat mai mulţi lideri să-şi părăsească funcţiile în cursul anului trecut, dar când lucrurile s-au liniştit, a devenit evident faptul că fenomenul de luare de mită, abuzul de putere şi tranzacţiile secrete sunt din ce în ce mai frecvente în multe ţări, notează Transparency International.
„Guvernele trebuie să integreze acţiuni anti-corupţie în toate procesele publice de luare a deciziilor. Priorităţile includ norme mai bune privind activitatea de lobby şi a finanţării politice, transparentizarea cheltuielilor şi contractelor publice şi responsabilizarea organismelor publice în faţa populaţiei", a declarat Huguette Labelle, preşedintele Transparency International.
„După un an în care accentul a fost pus pe problemele de corupţie, ne aşteptăm ca guvernele să adopte o poziţie mai dură împotriva abuzului de putere. Rezultatele Indicelui de Percepţie al Corupţiei 2012 demonstrează că societăţile continuă să plătească costul ridicat al corupţiei", a declarat Labelle, citat, de asemenea, pe site-ul organizaţiei.
Multe dintre ţările în care cetăţenii şi-au provocat liderii pentru a opri corupţia - atât din Orientul Mijlociu, cât şi din Asia şi Europa - şi-au văzut poziţiile stagnând sau agravându-se în indice.
Transparency International este organizaţia mondială a societăţii civile care conduce lupta împotriva corupţiei. În construirea clasamentului, care nu reflectă decât percepţia corupţiei, această organizaţie neguvernamentală se bazează pe datele colectate de la 13 instituţii internaţionale, între care Banca Mondială, bănci asiatice şi africane de dezvoltare, precum şi Forumul economic mondial.
