Acum aproximativ 900.000 de ani, omenirea a înregistrat un progres semnificativ în prelucrarea uneltelor de piatră. Această evoluţie, descoperită în situl arheologic El Barranc de la Boella din nord-estul Spaniei, marchează o etapă esenţială în dezvoltarea cognitivă şi culturală a strămoşilor noştri comuni, înainte de divergenţa evolutivă dintre Homo sapiens şi Neanderthali.
Descoperirea, realizată de antropologul Diego Lombao de la Universitatea din Santiago de Compostela, aduce dovezi privind apariţia unei tehnici avansate de fabricare a uneltelor în Europa. La El Barranc de la Boella, cercetătorii au identificat primele dovezi ale utilizării tehnicii Acheuleene (sau Mode 2) în Europa, mult mai avansată decât tehnica Oldowan (Mode 1), folosită în Africa cu aproape 3 milioane de ani în urmă. Spre deosebire de tehnica Oldowan, care implica cioplirea pietrei pentru a obţine margini ascuţite, uneltele Acheuleene presupuneau rafinarea continuă a formelor folosind materiale suplimentare, cum ar fi osul sau lemnul.
Aceste unelte erau nu doar mai mari, dar şi mult mai bine adaptate pentru scopuri precise. Analiza echipei lui Lombao sugerează că uneltele erau realizate conform unei secvenţe prestabilite, ceea ce indică o gândire organizată şi un model mental comun între membrii comunităţii. De exemplu, pentru uneltele mai mici, cum ar fi lamele, se folosea silex, o rocă dură şi uşor de prelucrat, în timp ce pentru uneltele mai mari, precum topoarele, se prefera şistul, un material mai durabil.
Această complexitate sugerează un nivel avansat de planificare anticipativă, o trăsătură esenţială în evoluţia cognitivă a omenirii. De asemenea, faptul că materialele erau transportate pe distanţe mari până la locul de producţie indică o gestionare eficientă a resurselor.
Descoperirile de la El Barranc de la Boella sugerează că acest salt tehnologic nu a fost un eveniment brusc sau strict local. Unele tehnici au apărut brusc în regiune, ceea ce sugerează că inovaţiile au fost aduse de grupuri de hominizi migratori, mai degrabă decât dezvoltate local.
Studiile compară uneltele găsite în Spania cu cele descoperite în situri precum Ubeidiya, în regiunea Levantului, care datează de acum aproximativ 1,4 milioane de ani. Cercetătorii sugerează că tehnologia Acheuleeană ar fi fost adusă în Europa prin valuri succesive de migraţie ale populaţiilor din Africa.
Această descoperire nu este semnificativă doar pentru complexitatea uneltelor, ci şi pentru demonstrarea capacităţii strămoşilor noştri de a folosi modele mentale, de a planifica şi de a transmite cunoştinţe între generaţii. Acest comportament anticipează dezvoltarea culturilor cumulative, care au început să se formeze aproximativ 300.000 de ani mai târziu şi care continuă să evolueze şi astăzi.
Descoperirile de la El Barranc de la Boella sunt o dovadă importantă a progreselor tehnologice realizate de hominizi în perioada Pleistocenului mediu. Aceste progrese reflectă nu doar abilităţi tehnice avansate, ci şi capacitatea de organizare şi gândire anticipativă, trăsături fundamentale care au modelat evoluţia umanităţii. Deşi tehnologia din acea perioadă nu se compară cu cea modernă, ea a stat la baza inovaţiilor ulterioare care au dus la dezvoltarea societăţii contemporane.
