Comisia Europeană (CE) a prezentat, luni, propuneri privind modul în care se poate reduce numărul actelor de violenţă cu arme de foc în Europa, arătând că în ultimii ani au fost comise atacuri armate tragice, în special în Norvegia, Belgia, Finlanda, Franţa sau Italia. "Toate ţările sunt afectate de acest fenomen. În UE, în ansamblu, peste o mie de persoane sunt victime ale omuciderilor comise cu arme de foc, în fiecare an, şi o jumătate de milion de arme de foc declarate pierdute sau furate în UE continuă să fie dispărute", se arată în comunicatul transmis de CE. Cu aceeaşi ocazie, CE a publicat rezultatele unui sondaj Eurobarometru care arată că şase din zece europeni consideră că numărul infracţiunilor care implică arme de foc ar putea să crească în următorii cinci ani. De asemenea, 55 la sută dintre europeni doresc să se adopte reglementări mai stricte în ceea ce priveşte persoanele cărora li se permite să deţină, să cumpere sau să vândă arme de foc.
"În fiecare săptămână aflăm de noi acte de violenţă comise cu arme de foc. Cu toate acestea, dezbaterile privind utilizarea ilegală şi traficul de arme în Europa sunt îngrijorător de calme. Dezbaterile din SUA privind prevalenţa armelor de foc sunt adesea mai vizibile, în contextul în care ar trebui să ne concentrăm pe situaţia europeană. Avem multe de făcut aici, în Europa, pentru a ne asigura că revolverele, puştile şi armele de asalt nu ajung în posesia infractorilor", a declarat comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström.
Comisia propune idei pentru a soluţiona deficienţele existente în UE la nivelul întregului ciclu de viaţă al armelor, inclusiv producerea, vânzarea, deţinerea, comerţul, depozitarea şi dezactivarea, respectând, în acelaşi timp, tradiţia îndelungată privind utilizarea legală a armelor de foc, de exemplu, în cadrul tirului sportiv şi al vânătorii. "Adoptarea unor norme comune mai stricte, la nivelul UE, privind modul în care pot fi dezactivate armele de foc ar putea garanta faptul că armele de foc scoase din uz rămân inoperabile. Comisia va analiza posibilitatea unei abordări comune privind modalitatea de marcare a armelor cu un număr de serie în momentul fabricării, pentru a contribui la depistarea celor utilizate de infractori. Este necesar să se ia în considerare elaborarea unor acte legislative ale UE, cu norme minime comune privind sancţiunile penale, pentru a se garanta că actele de violenţă cu arme de foc sunt descurajate efectiv în toate statele membre şi că nu există lacune juridice pentru traficanţi", se arată în comunicat. Potrivit sursei citate, astfel de norme ar putea prevedea care dintre infracţiunile comise cu arme de foc ar trebui să facă obiectul unor sancţiuni penale (fabricarea ilicită, traficul, ştergerea sau modificarea, fără drept, a marcajelor, deţinerea ilegală de arme de foc şi intenţia de a furniza arme de foc) şi ar putea, de asemenea, specifica nivelul sancţiunilor care ar trebui impuse de către statele membre.
Reducerea numărului de acte de violenţă comise cu arme de foc ar putea fi realizată, de asemenea, prin înăsprirea Directivei UE privind piaţa internă, în ceea ce priveşte deţinerea de arme în statele membre, de exemplu prin restricţionarea accesului la anumite modele de arme pentru uz civil deosebit de periculoase.
De asemenea, controalele privind comercializarea şi fabricarea ilegală de arme de foc ar trebui să fie aplicate în mod adecvat, în acest sens urmând să fie colectate mai multe informaţii cu privire la noile provocări tehnologice, cum ar fi vânzările online de arme sau imprimarea tridimensională a unor componente ale armelor de foc, dar şi cu privire la modalităţile de reducere a riscului livrărilor ilegale de arme de foc prin intermediul serviciilor poştale.
Comisia va analiza, de asemenea, modul în care poate fi redus riscul de deturnare din ţări terţe prin asistenţă tehnică, inclusiv prin întărirea sistemelor de control privind exportul de arme, eliminarea rutelor de contrabandă şi o mai bună gestiune a stocurilor de arme militare.
Aceste propuneri urmează să fie discutate cu Parlamentul European, cu statele membre şi cu părţile interesate, pentru a se evalua diferitele opţiuni, inclusiv acţiunile legislative.
