Începând în scurt timp al treilea mandat în funcţia de şefă a guvernului german, Angela Merkel provoacă încă o dată o dezbatere pe tema necesităţii modificărilor în tratatele UE. Reforma ar consta în înzestrarea Bruxelles-ului cu competenţe suplimentare în problemele bugetare. A amintit de acest lucru nu aşa demult la Berlin ministrul de finanţe Wolfgang Schäuble. După cum scrie "Spiegel Online", ar fi vorba de înzestrarea Comisiei Europene cu dreptul de a se amesteca în bugetele statelor membre prin înţelegere cu diferite state în problema volumului deficitelor lor precum şi mulţi alţi parametri. Þările care respectă principiile ar urma să primească sprijin din bugetul special al eurolandului.
Prevederile tehnice respective vor fi plasate în aşa-zisul Protocol 14 privind funcţionarea eurogrupului. Colectivul format din miniştrii de finanţe ai statelor zonei euro, creat pe baza lui, nu are însă sprijin în tratate. Nu încape îndoială că dorinţa de modificare a tratatelor este parte a strategiei Angelei Merkel, care după câştigarea alegerilor trebuie să-şi dezvăluie planurile privind politica europeană.
În timpul campaniei electorale, doamna cancelar a anunţat că nu este de acord cu caracterul comunitar al datoriilor statelor zonei euro sub forma emisiei de obligaţiuni comune. Vrea să-şi respecte această promisiune. "Ea nu va putea să fugă de angajarea banilor contribuabililor germani în salvarea statelor ameninţate, dacă nu direct, atunci prin intermediul mecanismelor uniunii bancare" - atrage atenţia pentru "Rz" Ulrike Guerot de la Open Society Initiative for Europe.. Problema este că Germania participă cu 27% la Mecanismul European de Stabilitate (European Stability Mechanism ESM). Instituţia aceasta se va afla mai devreme sau mai târziu în faţa problemei finanţării băncilor unor state, care vor trebui să fie lichidate, când se vor îndoi sub povara aşa-ziselor datorii vechi.
Anul viitor va demara sistemul de control al Băncii Centrale Europene privind cele mai mari 130 de bănci europene şi atunci va apărea dimensiunea reală a vechilor datorii. Costurile lichidării băncilor vor fi suportate nu numai de acţionarii lor şi de anumite state, dar şi de ESM. Fiecare cetăţean al Germaniei participă acum la acest fond cu 264 euro, iar statele zonei euro participante la el au plătit împreună la acest fond abia 48 de miliarde de euro. Anul viitor, instituţia cu sediul în Luxembourg va dispune de 80 de miliarde de euro bani gheaţă, ceea ce permite mobilizarea până la 700 de miliarde de euro sub forma mijloacelor de ajutorare şi a garanţiilor de credit. O parte din aceste mijloace va fi angajată ca ajutor pentru băncile ameninţate şi în acest fel indirect pentru anumite state. Se va produce deci de facto caracterul comunitar al datoriilor. Modificările în tratate postulate de cancelarul Merkel, menite să ducă la creşterea controlului asupra bgetelor statelor, au rolul de a preveni scăparea acestei operaţiuni de sub control.
Întreaga această operaţiune va trebui să influenţeze în mod stabilizator moneda comună. Berlinul este deci pregătit pentru riscul legat de modificarea tratatelor. "Aceasta este o adevărată cutie a Pandorei. Nimeni nu este în stare să prevadă cum se va sfârşi şi dacă nu va duce la slăbirea Uniunii, căci în prezent este nespus de uşor de accentuat în societate starea de spirit eurosceptică" - atrage atenţia Ulrike Guerot.
Discuţiile privind modificarea tratatelor pot duce cu uşurinţă la înfrângerea premierului David Cameron în confruntarea cu euroscepticii din propriul său partid. Şi atunci poate chiar şi a referendumului anunţat de el pe tema calităţii de membru în UE, dacă conservatorii vor câştiga viitoarele alegeri peste doi ani. O mare necunoscută ar fi rezultatul unui posibil referendum în Franţa, în situaţia întăririi Frontului Naţional.
"Nu trebuie să ne temem de modificările în tratate, căci totul va depinde de caracterul pe care îl vor avea" - explică pentru "Rz" Pawel Sweboda de la demosEuropa din Varşovia. În opinia sa, o modificare care s-ar limita strict la o singură problemă ar putea trece destul de nedureros prin procedura de ratificare. Mai rău ar fi dacă va fi vorba de modificări pe o scară mai mare. În acest caz, nu ar putea fi evitate negocierile cu Marea Britanie pe tema intereselor sale specifice în UE.
Mai există şi o a treia posibilitate: a elaborării unui tratat special pentru eurogrup, despre care se discută în Germania. Deocamdată în cercurile ştiinţifice.
Asupra manipulărilor în tratate o avertizează pe doamna Merkel şeful Parlamentului European, Martin Schulz, anunţând că el nu va participa la acest proces. El este de părere că ordinea în zona euro este posibilă în cadrul instituţiilor existente. "Vom analiza propunerile doamnei cancelar în toate modurile posibile", ameninţa Schulz, politician provenit din SPD. Partidul său va începe acum la Berlin negocierile de formare a coaliţiei cu gruparea Angelei Merkel şi semnalează deja că nu va fi de acord cu modificările în tratate.
