Dronele care, la primele ore ale zilei de marţi, au atacat Moscova şi regiunea adiacentă au fost lansate de pe teritoriul Ucrainei, a declarat un înalt oficial din domeniul apărării antiaeriene din Rusia, relatează TASS.
"Dronele care în noaptea de 1 august au încercat să atace Moscova şi regiunea Moscovei veneau de pe teritoriul Ucrainei", a declarat oficialul citat pentru TASS, sub rezerva anonimatului.
Deşi Statele Unite au declarat că nu încurajează şi nu permit atacuri în interiorul Rusiei, Volodimir Zelenski a avertizat că intenţionează să ducă războiul în Rusia şi, deşi Ucraina nu comentează astfel de atacuri, s-a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de atacuri cu drone asupra capitalei ruse Moscova. Comentariile sale au venit la doar câteva zile după ce SBU, Serviciul de Securitate al Ucrainei, a revendicat în premieră atacul ce a avut loc asupra Podului Kerci în luna octombrie a anului trecut.
Cum reuşeşte Ucraina să organizeze astfel de atacuri şi de ce se pare că Rusia este incapabilă să protejeze capitala? Analistul militar britanic Sean Bell explică pentru Sky News că aceste atacuri ucrainene cu drone pot fi posibile, chiar dacă sunt mai puţin eficiente.
Dronele de mici dimensiuni tind să fie controlate direct de la un controler portabil şi pot funcţiona doar pe o rază relativ limitată de la transmiţătorul controlerului. Cu toate acestea, dronele cu rază de acţiune mai mare trebuie să transporte mai mult combustibil, deci sunt mai mari, şi pot fi controlate prin legătură prin satelit sau pot fi preprogramate la sol pentru a le permite să opereze cu un grad mai mare de autonomie.
Dronele mai mari - sau sistemele aeriene pilotate de la distanţă (RPAS) - pot transporta o serie de senzori, emiţătoare şi chiar explozibili, dar majoritatea operează în continuare la viteze relativ mici, folosesc o formă de propulsie cu elice (mai degrabă decât un motor cu reacţie) şi, prin urmare, sunt relativ vulnerabile la apărarea de la sol - cu cât drona este mai mare, cu atât este mai uşor de văzut şi, prin urmare, de ţintit.
Moscova se află la peste 500 de km în linie directă de graniţa ucraineană, astfel încât orice dronă de atac ucraineană ar trebui să aibă o rază de acţiune semnificativă şi să minimizeze riscul de detectare.
RPAS-urile moderne pot avea rutele pre-programate cu ajutorul unei capacităţi de planificare a misiunii, care permite planificatorului misiunii să exploateze terenul muntos/deluros în drum spre ţintă, minimizând astfel posibilitatea ca radarul inamic să detecteze drona - chiar şi radarele moderne de apărare nu pot vedea prin munţi!
Acest traseu preprogramat poate evita, de asemenea, apărările militare ruseşti cunoscute şi poate creşte elementul surpriză.
De asemenea, orice atac este planificat să fie efectuat la primele ore ale dimineţii, când cei care asigură apărarea sunt, în general, mai puţin receptivi.
În plus, majoritatea dronelor sunt semnificativ mai ieftine decât avioanele sau elicopterele, astfel încât atacurile implică adesea mai multe drone pentru a creşte probabilitatea ca cel puţin una să treacă - acoperind apărarea.
Progresele rapide în tehnologia senzorilor au făcut ca mulţi senzori să fie mai ieftini, mai uşori şi mai mici, astfel încât, în loc să se bazeze pe semnale GPS care pot fi bruiate, tehnologia permite operarea mai autonomă şi măreşte sanşa de reuşită a dronelor.
Atacurile ucrainene asupra Moscovei sunt concepute în primul rând pentru a avea un efect psihologic şi, chiar dacă drona nu atinge ţinta dorită, deseori are totuşi efectul strategic dorit.
Deputatul Leonid Sluţki, liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia (ultranaţionalist), a respins însă această versiune a evenimentelor, insistând că dronele au fost lansate de pe teritoriul rus.
"Este clar că dronele sunt lansate de o reţea de agenţi care operează pe teritoriul nostru", a afirmat Sluţki, preşedinte al Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus). El şi-a exprimat convingerea că răspunsul Ministerului rus al Apărării la adresa Ucrainei nu va întârzia să apară.
"Este timpul să declanşăm o ploaie de foc asupra centrelor de luare a deciziilor (de la Kiev) pentru a distruge o dată pentru totdeauna această molimă nazistă", a declarat Sluţki, succesorul mult mai cunoscutului Vladimir Jirinovski, care a murit în luna aprilie a anului trecut, relatează stiripesurse.ro.
