Statele Unite ale Americii vor comemora la 22 noiembrie moartea tragică a preşedintelui John F. Kennedy, asasinat în urmă cu 50 de ani la Dallas, printr-un număr surprinzător de mic de ceremonii publice, dar cu o avalanşă de emisiuni şi cărţi, scrie AFP.
Cel de-al 35-lea preşedinte al SUA, pe atunci în vârstă de 46 de ani, a cărui personalitatea continuă să fascineze, era ucis în urmă cu 50 de ani de gloanţele trase de Lee Harvey Oswald, de 24 de ani, potrivit anchetei oficiale, ce rămâne una controversată.
Pentru trei sferturi dintre americani, JFK va rămâne în istorie drept un preşedinte „remarcabil”, pe primul loc într-o listă a liderilor americani de după Dwight Eisenhower (1953-1961), potrivit unui sondaj Gallup.
Cine a fost JFK
Născut într-o familie bogată şi influentă din Boston (est), John F. Kennedy, cel mai tânăr preşedinte ales şi primul şef de stat catolic, nu şi-a putut termina primul mandat început în 1961. Acesta a fost marcat mai ales de contextul Războiului Rece, în general, şi de criza rachetelor din Cuba, de eşecul operaţiunii din „Golful Porcilor”, dar şi de programul spaţial Apollo, în special.
Însă mitul Kennedy, în continuare viu, se datorează şi stilului său modern expus de televiziune, care îşi trăia atunci anii de glorie, dar şi de şarmul soţiei sale Jackie. Anunţul morţii şi imaginile cu împuşcarea preşedintelui într-o limuzină decapotabilă, cu Jackie alături, continuă să facă parte din memoria colectivă mondială.
In memoriam
Oraşul Dallas, multă vreme rămas discret după ce a fost supranumit „oraşul urii” din cauza atentatului, are în vedere organizarea unei ceremonii sobre la 22 noiembrie, la Dealey Plaza, unde a avut loc atentatul, pentru a „onora viaţa, mandatul şi moştenirea” preşedintelui. Clopotele din oraş vor răsuna la 12.30, ora atacului, fiind urmate de un minut de reculegere şi de lecturarea unor extrase din discursuri ale preşedintelui, de rugăciuni şi muzică.
Pe de altă parte, cu o săptămână înaintea aniversării, Casa Albă nu a anunţat niciun angajament special din partea actualului preşedinte Barack Obama, supranumit de câteva ori „noul JFK”. Dar, ca o coincidenţă, fiica celui de-al 35-lea preşedinte, Caroline Kennedy, şi-a prezentat marţi scrisorile de acreditare ca ambasador în faţa împăratului Akihito al Japoniei, cu câteva zile înainte de comemorarea asasinării tatălui său.
La cimitirul Arlington, din apropiere de Washington, vizitat de circa 3 milioane de persoane în fiecare an, mormântul preşedintelui a făcut recent obiectul unor lucrări de mentenanţă.
Cu toate că manifestaţiile publice anunţate până acum nu sunt tocmai numeroase, televiziunea şi sectorul editorial şi-au intensificat activitatea. O estimare apreciază la 40.000 numărul cărţilor publicate de la moartea lui JFK despre acesta, dar zeci de opere au mai fost publicate în toamnă, ce examinează mitul sub toate faţetele sale: asasinarea, viaţa privată, moştenirea, fotografiile de familie. O carte intitulată „If Kennedy Lived” („Dacă Kennedy ar fi trăit”) imaginează chiar şi ce s-ar fi putut întâmpla dacă acesta nu ar fi fost asasinat.
