Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Ministerul Educaţiei Naţionale îşi asumă ca, în cadrul proiectelor finanţate din fonduri europene pentru care se aplică Pactele de Integritate, să respecte următoarele obiective: promovarea comportamentelor etice, a transparenţei şi integrităţii pe toată durata pregătirii şi desfăşurării procedurilor de atribuire şi implementare a contractelor de achiziţie publică din cadrul proiectului ce vor face obiectul Pactului de Integritate şi crearea unui climat de bună colaborare şi încredere reciprocă între autoritatea contractantă, ofertanţi, contractori şi monitorul independent (din societatea civilă).
Cele trei proiecte în cadrul cărora vor fi implementate Pacte de Integritate sunt următoarele: "Creşterea gradului de acoperire geografică şi de înregistrare a proprietăţilor din zonele rurale în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară", beneficiar ANCPI, sursa de finanţare: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin Programul Operaţional Regional (POR), "E-cultura: biblioteca digitală a României", beneficiar Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, sursa de finanţare: FEDR prin Programul Operaţional Competitivitate (POC), "Sistem de management integrat al şcolarităţii", beneficiar Ministerul Educaţiei Naţionale, sursa de finanţare: Programul Operaţional Competitivitate (POC).
Fiecare dintre cele trei instituţii publice a semnat câte un Memorandum de Cooperare cu Monitorul Independent reprezentat de consorţiul format din Transparency International Romania I Asociaţia Română pentru Transparenţă şi Asociaţia Institutul pentru Politici Publice.
Principalele argumente în baza cărora au fost semnate memorandumurile
- Apelul de exprimare a interesului autorităţilor publice de a pilota Pacte de Integritate în cadrul proiectelor co-finanţate prin fondurile structurale şi de coeziune publicat de Comisia Europeană;
- Aplicaţia depusă de către fiecare din cele trei instituţii în cadrul apelului de exprimare a interesului;
- Scrisoarea DG REGIO prin care se comunică acceptarea aplicaţiei depuse şi se solicită colaborarea cu Transparency International România şi Asociaţia Institutul pentru Politici Publice în vederea începerii pregătirilor necesare pentru elaborarea şi implementarea unui Pact de Integritate;
- Principiile Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la libera circulaţie a mărfurilor, libertatea de stabilire şi libertatea de a furniza servicii;
- Prevederile Directivei 2014/24/UE privind achiziţiile publice;
- Prevederile Hotărârii Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016-2020, în special a prevederilor acţiunii nr. 3 – "Testarea, în două instituţii publice, a instituţiei pactelor de integritate în achiziţiile publice" – aferentă obiectivului specific 3.6 - Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în domeniul achiziţiilor publice;
- Prevederile Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice;
- Prevederile legilor şi regulamentelor internaţionale privind prevenirea şi combaterea corupţiei;
- Interesul promovării unor mecanisme de consultare civică şi de implicare în procesele de achiziţie publică în vederea creşterii calităţii rezultatelor obţinute;
- Interesul protejării fondurilor publice împotriva posibilelor fraude şi a corupţiei, creşterea transparenţei şi a controlului modului de cheltuire a acestora;
- Interesul creşterii încrederii în autorităţile contractate şi în contractanţi, în vederea întăririi reputaţiei acestora;
- Interesul creşterii eficienţei cheltuirii fondurilor UE şi îmbunătăţirea proceselor de achiziţii publice prin creşterea competiţiei.
Pactele de Integritate (Integrity Pacts) reprezintă un acord între o instituţie publică şi o companie/un grup de companii participante la un proces de achiziţie publică. Acest acord implică angajamentul părţilor de a se abţine de la a plăti, oferi, solicita sau promite mită, trafic de influenţă sau orice alte forme de coluziune pe parcursul procesului de achiziţie. Totodată instituie o formă de transparentizare a achiziţiei, prin facilitarea accesului unei terţe părţi la acest proces în calitate de monitor extern. Monitorul este de regulă o organizaţie a societăţii civile, iar monitorizarea se poate desfăşura de la începutul procesului de achiziţie şi până la finalizarea implementării contractului.
