Uniunea Europeană îţi dă, dar nu îţi bagă şi în traistă. Este morala pe care au învăţat-o 42 de tineri, beneficiari ai unui proiect european care ar fi trebuit să le dea câte 20.000 de euro pentru începerea unei afaceri dar care, în realitate, i-a adus la sapă de lemn. Asta pentru că tinerii, încrezători în proiectul european, s-au împrumutat de la rude, prieteni sau bănci pentru a face investiţii, sperând ca UE să le acorde finanţarea promisă. Din păcate, acum, cei 42 de tineri se află la 15 zile distanţă de închiderea proiectului şi nu au primit nici un euro de la UE, dar, în schimb, au datorii semnificative la bănci şi la ANAF, căruia nu îi pasă că afacerea este sau nu finanţată - teoretic de UE -, ci doar calculează impozitul pe venit şi toate celelalte obligaţii financiare la stat ale angajatorului...
Este vorba despre proiectul european „Start Up Smart”, derulat de Asociaţia Centrul de Dezvoltare SMART, parteneri în proiect fiind Asociaţia Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est (PTIR Sud-Est) şi Structural Consulting Group. Poiectul prevedea două etape - cursuri de antreprenoriat pentru 400 de tineri din cele 13 judeţe (2 regiuni de dezvoltare) - şi un concurs de idei de afaceri în urma cărora au fost selectate 42 dintre acestea, fiecare idee urmând să primească o finanţare de 20.000 de euro, din care doar 2% reprezintă cofinanţarea beneficiarului. Totuşi, deşi cei 42 de tineri selectaţi şi-au deschis afacerile din luna iunie şi au depus, apoi, cereri de rambursare a banilor, în limita finaţării europene promise, până acum aceştia nu au primit nici măcar un euro. Mulţi dintre tinerii întreprinzători au rate restante la bănci, s-au împrumutat la prieteni şi au conturile blocate, întrucât în ultimele 6 luni au acumulat şi datorii la stat. Şi asta deoarece proiectul prevedea ca fiecare întreprindere nou-creată să asigure şi angajarea a minim 2 persoane (care ar trebui menţinute încă 6 luni după finalizarea proiectului), angajaţi care au generat datorii la ANAF, care acum a emis decizii de impunere pentru tinerii angajatori. Proiectul Start Up Smart se va finaliza pe 6 decembrie, ceea ce înseamnă că aceasta este data limită până la care tinerii mai pot primi şi cheltui fondurile europene.
„Proiectul suna extrem de bine, la început, când a fost lansat - 25.000 de euro pentru tineri până în 25 de ani... Cu timpul însă, condiţiile s-au schimbat. S-a ajuns la 20.000 de euro pentru orice fel de întreprinzător, cu condiţia ca măcar jumătate să fie studenţi până în 25 de ani... Au fost condiţii puse în timpul derulării proiectului, condiţii care mai mult au încurcat”, spune Mihai Cârcotă, 24 de ani, student la Facultatea de Ştiinţe Economice din Galaţi, unul dintre beneficiarii proiectului Start Up Smart. Împreună cu prietena sa, au înfiinţat un atelier de design vestimentar în care deja au investit 10.000 de euro. „Am avut bani de la prieteni, rude, dar nu mai am curaj să investesc mai mult de atât, având în vedere că din vară, de când am depus cerere de finanţare, nu am primit nici un leu. Pot spune că am pornit cu stângul în această afacere care suna atât de bine la început”, spune Mihai.
„Eu nu am avut curaj să investesc, mai ales că nici nu aveam de unde să mă împrumut, dar după cursul acela de antreprenoriat trebuia să ne dea 2.500 de lei, şi nu ni i-a dat. Şi m-am gândit că dacă nu sunt în stare să ne dea banii ăia, de unde vor fi în stare să ne dea 20.000 de euro?”, spune Anghel Lupu, un tânăr care a câştigat concursul de idei de afaceri cu ideea înfiinţării unui atelier de webdesign. „Nu am avut bani să-mi cumpăr computere performante sau să-mi fac reclamă, sau să-mi cumpăr licenţe... lucrez pe laptopul de casaă, clienţii dacă vin, vin acasă, lucruri care nu sunt profesionale... În plus, proiectul m-a obligat să angajez şi 2 oameni, aşa că m-am trezit acum cu impunere de la ANAF de peste 9.000 de lei, pentru cei doi angajaţi. Normal că nu am de unde să plătesc. Nu că mi-am pierdut încrederea în astfel de proiecte dar, sigur, tinerii nu ar trebui să aibă încredere cum am avut noi că vor primi banii. În astfel de sitauţii ar trebui să ai banii tăi, iar fondurile europene să fie soluţia de rezervă...”, mai spune tânărul.
Ana Maria Bocănială are un atelier de bijuterii şi accesorii hand-made (papioane, eşarfe etc). Fata spune că a investit 5.000 de lei în maşini de cusut, utilaje şi materie primă şi că acum „am doi furnizori care mă aşteaptă, deşi cred că unul din contracte a expirat deja... Am datorii la bănci, prieteni şi la ANAF".
Tinerii spun că se vor adresa instanţei de judecată, pentru recuperarea banilor, pentru că altfel nu vor avea cum să onoreze datoriile făcute.
Asociaţia Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est (PTIR Sud-Est) spune că fondurile europene nu ajung din cauza birocraţiei şi a condiţiilor stricte impuse prin ghidul de finanţare a proiectului, dar speră ca situaţia să se deblocheze în curând. „Problema majoră pentru noi a fost faptul că ghidul de finanţare a proiectului a impus limitări şi a lăsat loc la interpretări. Întâi a trebuit ca la recrutarea celor 400 de persoane, minim 50% să fie studenţi, apoi la selecţia celor 42 de întreprinzători, minim 50% iar să fie studenţi, iar fiecare judeţ din cele 2 regiuni de dezvoltare - 13 judeţe - să fie reprezentate de minim 2 câştigători. Acest lucru ne-a făcut să facem un concurs pe care participanţii nu l-au înţeles. Persoane cu punctaj mai mic au fost selectate pentru că veneau din alte judeţe, care nu aveau reprezentare, deci au fost unele discriminări. Altă problemă a fost că am vrut un concurs de idei de afaceri de grad calitativ foarte înalt. Cum spuneam, acest ghid de condiţii speciale, cum i se spune, a lăsat loc la multe interpretări. De aceea am avut aceste întârzieri în acordarea finanţării, iar pentru un tânăr întreprinzător aflat la început de drum, când are mare nevoie de bani, tocmai atunci nu a primit sprijinul mult dorit", spune Radu Oprea, preşedintele Asociaţiei Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est (PTIR Sud-Est), sperând, totuşi, ca măcar acum să fie alocate fondurile promise.
